Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
15:15 23 11 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Călători străini prin Dobrogea (CXV) - Charles Elliot (Marea Britanie - Anglia) - galerie foto

ro

12 Jun, 2017 00:00 658 Marime text
Charles Elliot - tatăl a fost un funcţionar englez al Serviciului Civil din Bengal (India) şi un cunoscut orientalist. Charles Elliot - fiul (1803-1875) a obţinut gradul de Masters of Arts în litere şi teologie la Universitatea Cambridge. A lucrat şi el un timp la S.C.B., întorcându-se acasă din motive de sănătate. După ce activează ca vicar în provincie, face o călătorie în Scandinavia şi publică un volum pe această temă, devenind şi membru al Royal Society.
 
În 1835-1837, Elliot a făcut o lungă călătorie pe Dunăre şi în Orient, al cărei rezultat a fost cartea în două volume „Travels in The Great Empires of Austria, Russia and Turkey“, publicată în 1838. Institutul „N. Iorga“ a folosit această ediţie pentru traducerea românească din noua serie „Călători străini despre Ţările Române în secolul al XIX-lea“.
 
În timpul călătoriei pe Dunăre, începută în 1835 la Viena şi terminată la Marea Neagră, englezul a făcut referire la următorul itinerar dobrogean, menţionând şi durata parcurgerii distanţelor: Rassova/Rasova (comună în judeţul Constanţa) - Gokirlen/Cochirleni (com. în judeţul Constanţa) (20 minute) - Neu Simanesh/Seimenii Mari (comună în judeţul Constanţa) (o oră şi cinci minute) - Hârşovo/Hârşova (2,5 ore).
 
„Pe malul bulgăresc“ erau vizibile „ruinele“ Cetăţii Hârşovei, care fusese construită pe stânci din calcar şi fusese distrusă în timpul Războiului Ruso-Turc din 1828-1829. În dreptul localităţii, existau în Dunăre „vârtejuri şi contracurenţi“ care puteau fi depăşiţi doar de navele cu aburi.
 
Prin Hârşova trecuseră în secolele XVI - XIX şi alţi călători străini: sclavul spaniol D. Galan (1595/XIX), cărturarul turc Evlia Celebi (1657/XXXVIII.6.F), nobilul sol polonez F. Wysocki (1667/XXXIX), nobilul sol polonez F. Orlik (1722/LV), agentul comercial austriac de origine germană N. Kleemann (1768/LXIX), căpitanul austriac G. Lauterer (1782/LXXV) şi căpitanul austriac de origine croată F. Mihanovici (1783/LXXIX), M. Gruneweg (1584/XCIV.3; 1586/XCIV.4), medicul britanic W. Witmann (C/1802), contele de Langeron (1809/CI), lt. rus de origine finlandeză B. Rosenstrom (1829-1830/CVIII), diplomatul francez L. de Beaujour (1817/CX), geograful austriac A. Schmidl (1835/CXIII) şi scriitoarea J. Pardoe (1836/CXIV).
 
Predecesorii britanici ai lui Elliot din secolele XVI-XIX au fost englezi, cu excepţia scoţianului J. B. of Antermony: negustorul J. Newberie (1582/XII), agentul diplomatic H. Austell (1585/Călători XIV), nobilul H. Cavendish (1589/Călători XVI), agentul comercial R. Bargrave (1652/XXXIV), ambasadorul lord W. Paget (1702/XLVI), diplomatul rus de origine scoţiană J. B. of Antermony (1738/LVII), lordul F. Calvert (1764/LXV), consulul W. Eton (1777/LXXIII), lady Craven (1786/LXXXIII), ofiţerul de marină W. Smith (1792/XC), cărturarul W. Hunter (1792/XCI), mineralogul E. Clarke (1800/XCVIII), lordul Bentinck (1801/XCIX), chirurgul W. Wittman (1802/C) şi scriitoarea J. Pardoe (1836/CXIV).
 
Alţi călători străini care au străbătut Dobrogea pe cale fluvio-maritimă în secolele XIV-XIX: anonimul grec de la sfârşitul secolului XIV (Călători II), germanul J. Schiltberger (1425?1427/Călători III), cavalerul burgund W. de Wavrin (1445/Călători IV), negustorul englez J. Newberie (1582/Călători XII), călugărul iezuit G. Mancinelli (1584?1585/Călători XIII), sclavul spaniol D. Galan (1595/Călători XIV), baronul francez F. de Pavie (1585/Călători XV), olandezul J. Van der Doris (1597/Călători XX), călugărul rus A. Suhanov (1651/Călători XXX), clericul creştin Paul din Alep (1653/XXXVII), stareţul Leontie (1701/XLV), călugării ruşi Macarie şi Silvestru (1704/XLVII), diplomatul suedez de origine franceză A. de la Motraye (1714/LIII.2), călugării ruşi Silvestru şi Nicodim (1722/LVI), agentul comercial austriac de origine germană N. Kleemann (1768/LXIX), consulul britanic W. Eton (1777/LXXIII), căpitanul austriac G. Lauterer (1782/LXXV), polonezul J. Mikoscha (1782/LXXVII), căpitanul austriac K. Titelsberg (1783/LXXVIII), căpitanul austriac de origine croată F. Mihanovici (1783/LXXIX), locotenentul A. de Lafitte-Clave (LXXX/1784), ofiţerul francez T. du Verne du Presle (1784/LXXXI), negustorul german Jenne-Lebprecht (1786/LXXXIV), diplomatul austriac W. von Brognard (1786/LXXXV), solul veneţian V. di Alessandri (1572/XCIII; s), mineralogul englez E. Clarke (1800/XCVIII), medicul englez W. Wittman (1802/C), caretaşul E. Dobel (1831/CXI), medicul german F. Chrismar (1833/CXII), geograful austriac A. Schmidl (1835/CXIII) şi scriitoarea engleză J. Pardoe (1836/CXIV).
 
Surse foto:
https://istoriiregasite.files.wordpress.com
https://destepti.ro
 
Documentare: 
Institutul de istorie „Nicolae Iorga“, editor Daniela Buşă, Călători străini despre Țările Române în secolul al XIX lea, serie nouă, volumul III, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2005.

http://www.acad.ro/
http://www.librariaeminescu.ro/
https://images-na.ssl-images-amazon.com/i

Ti-a placut articolul?

Comentarii