Decebal Făgădău, viceprimarul municipiului Constanţa „Constanţa are nevoie nu doar de un PUG, ci de o strategie de dezvoltare. Nu mă pregătesc pentru nicio candidatură”

PUZ-ul Peninsulei a iscat anul trecut, la dezbaterea pentru raportul de mediu, discuţii extrem de aprinse. În contextul evenimentului, Alexandru Bălan, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România - Filiala Teritorială Dobrogea, vizibil deranjat de prevederile noului PUZ, a cerut imperativ: „Să nu ne ia nimeni de proşti!”, referindu-se la arhitecţii constănţeni. De atunci şi până astăzi nu a mai avut loc nicio dezbatere pe acest PUZ. Care mai sunt relaţiile între arhitecţii constănţeni şi beneficiarul PUZ-ului, Primăria Constanţa?
 
1. Sunt aici pentru că am făcut o promisiune domnişoarei ziarist.
2. Mi-aş dori ca PUZ-ul Peninsulei să nască o controversă. Ea nu există.
3. Ordinul Arhitecţilor din România va fi consultat înainte de aprobarea PUZ-ului Peninsulă.
4. La nivelul municipiului Constanţa funcţionează Comisia tehnică de amenajare a teritoriului, comisie din care fac parte domnii arhitecţi Isacov Mihai, Calotă Dumitru, doamna Ignis Duvagi (membri deplini), domnii Radu Cornescu şi Alexandru Bălan (membri supleanţi), arhitectul şef al municipiului şi subsemnatul. După cum vedeţi, reprezentarea Ordinului Arhitecţilor în comisia ce avizează oportunitatea avizării PUZ-urilor este una semnificativă. Acest lucru, coroborat cu procedurile de dezbatere publică, asigură o agora tuturor celor care au argumente la aceste dezbateri. PUZ-ul Peninsulă a demarat înainte de funcţionarea acestei comisii, dar nu va intra în dezbaterea Consiliului Local fără toate dezbaterile prevăzute de lege şi, în plus, nici fără dezbaterea în cadrul acestei comisii.

Arhitecţii constănţeni au ridicat atunci o serie de probleme. S-au adus, până la momentul de faţă, modificări acestui PUZ? În ce constau ele?
 
Dezbaterea era legată de aspectele de mediu. Dezbaterea tehnică va exista după ce vom obţine toate avizele preliminare.

PUZ-ul Peninsulei nu va mai intra în dezbaterea Consiliului Local Constanţa anul acesta. Cărui fapt se datorează această amânare?
 
Nu. Nu va intra în dezbaterea Consiliului Local anul acesta din mai multe considerente.
- Nu sunt foarte multe solicitări de modificare a PUZ-ului din partea proprietarilor din Zona Peninsulară.
- Nu este definitivată încă strategia pentru următorul exerciţiu cu finanţare din partea Uniunii Europene, iar viitoarele proiecte din Zona Peninsulară vor fi neapărat incluse în această strategie.
- De la PUZ Peninsulă ne dorim să fie mai mult decât o reglementare urbanistică. Să fie o linie coordonatoare pentru readucerea la viaţă a inimii oraşului nostru.

De ce avize are nevoie acest PUZ şi care este instituţia cea mai dură atunci când vine vorba despre eliberarea unui aviz?
 
Sunt multe avize de care are nevoie acest PUZ. Nu există instituţii dure, există cadru legal.

Cum rămâne cu clădirile din patrimoniul naţional şi cu monumentele din Peninsulă? Cât de protejate sunt ele de acest nou PUZ?
 
Clădirile de patrimoniu şi monumentele din Peninsulă sunt şi/sau ar trebui să fie protejate de Legea 422/2001. PUZ-ul îşi propune ca, pe lângă ceea ce ar trebui să reglementeze legea, să sprijine şi să coordoneze tipul de viaţă şi de activităţi din aceste clădiri. Din păcate, în momentul de faţă, multe dintre clădirile de patrimoniu ar trebui protejate de însăşi proprietarii lor sau de locatarii abuzivi.

Există riscul ca specificul zonei istorice a municipiului Constanţa să fie alterat de noul plan?
 
Nu, din contră.

Ce va însemna, din punctul de vedere turistic, o revitalizare a Peninsulei?
O imagine corectă a ceea ce a fost, este şi va fi Constanţa.

Dar despre Planul de Urbanism General al Constanţei ce ne puteţi spune? Valabilitatea lui a fost prelungită până pe 11 februarie 2016, deşi vorbim despre un PUG vechi de 14 ani. De ce?
 
PUG-ul Constanţei este în lucru. Vă vom ţine la curent despre orice etapă premergătoare aprobării acestuia. Dar Constanţa are nevoie nu doar de un PUG, ci de un master plan, o strategie de dezvoltare.

Putem vorbi, atât în ceea ce priveşte PUZ-ul Peninsulei, cât şi în ce priveşte PUG-ul Constanţei, de eventuale interese „subterane”?
 
Da, aceste interese subterane sunt ale administraţiei locale şi vizează realizarea unei subtraversări a Zonei Peninsulare şi realizarea unor parcări subterane.

Mă refer la alt gen de interese „subterane”.
 
Nu, cu siguranţă nu.

În afară de PUZ-ul Peninsulei, de care vă ocupaţi îndeaproape, ce alte proiecte de anvergură aveţi pentru Constanţa?
 
Sunt multe proiecte, prefer ca acestea să fie vizibile, nu să vorbesc despre ele.

Cum credeţi că se va soluţiona problema câinilor fără stăpân din Constanţa? Cum o va gestiona administraţia publică locală?
 
În conformitate cu ceea ce spune legea. Ferm.

Sunt constănţeni care ne-au semnalat faptul că în Spitalul de Boli Infecţioase, aflat sub „umbrela” municipalităţii, condiţiile sunt deplorabile pentru pacienţi. De ce această situaţie şi ce loc ocupă Sănătatea pe agenda Primăriei Constanţa?

Este prima oară când aud aşa ceva. Vă rog să-mi transmiteţi toate reclamaţiile, pentru a le supune Consiliului de Administraţie şi conducerii spitalului. Eu ştiu că spitalul arată bine, a fost reparat şi modernizat din banii constănţenilor, sunt conştient că se poate mai mult, dar atât ne-am permis. Asta nu înseamnă că nu vom luat toate măsurile să îndreptăm ceea ce reclamă oamenii.

Şi pentru că am adus în discuţie instituţii care, într-un fel sau altul, se află şi sub sub „umbrela” municipalităţii, să vorbim şi despre Portul Constanţa. Ministrul Transporturilor, liberala Ramona Mănescu, a declarat acum câteva zile că administraţia locală deţine suficient din acţiunile Portului, anume 20%. Este aici o disensiune politică PSD - PNL? Nu e un secret pentru nimeni că liberalii vor Portul Constanţa.

Nu ştiu ce îşi doresc colegii liberali. Ştiu ce a promis USL în campania electorală şi ştiu ce a declarat premierul, în mai multe rânduri, chiar şi la Constanţa. Aşteptăm acte normative despre care să discutăm, nu zvonuri sau păreri.

Despre dumneavoastră se vorbeşte, de câţiva ani, ca despre viitorul candidat al PSD la Primăria Constanţa. Vă pregătiţi pentru o candidatură?

PSD Constanţa este o filială puternică a unui partid puternic, condusă de un lider puternic, Radu Mazăre. Prin urmare, vom avea oricând candidaţi pregătiţi pentru bătăliile electorale. Nu, eu nu mă pregătesc pentru nicio candidatură, sunt un om responsabil, care încearcă să îşi facă datoria atât din poziţia de viceprimar, cât şi din cea de preşedinte al Organizaţiei Municipale a PSD. Întotdeauna am înţeles, din ocuparea unei funcţii, că trebuie să te achiţi de responsabilităţile acesteia, nicidecum să te bucuri de drepturile ei.
Dar, da, mă pregătesc continuu să devin un om mai instruit, un părinte bun, un român demn.

De ce, în Constanţa, preţul gigacaloriei este în continuare foarte ridicat?

Întrebarea corectă este de ce, în Constanţa, preţul gigacaloriei este în continuare foarte ridicat pentru cei care au venitul pe membru de familie mai mare de 15 milioane. Răspunsul nu poate fi unul simplu. Sunt mai multe cauze. De la capacitatea de producţie a CET-ului, învechită şi cu randament scăzut, la pierderile mari din reţeaua de transport a CET-ului către punctele RADET, de la faptul că guvernele anterioare au preferat tot felul de investiţii trăznite, decât o modernizare a capacităţii de producţie şi transport a agentului termic, ce încă aparţin Electrocentrale SA Bucureşti, la faptul că în România cel care cumpără mai mult gaz plăteşte mai mult decât cel care cumpără mai puţin. Cred că importantă, în momentul de faţă, nu este analiza „întâmplărilor” care ne-au adus în acest punct. Important este că avem un proiect clar, de preluare a CET-ului de către constănţeni şi atragerea de fonduri europene, private, de orice fel în investiţii care să aibă o singură finalitate: un preţ decent al gigacaloriei.

Au existat cazuri în care noi, în calitate de ziarişti, am adresat Primăriei Constanţa solicitări în baza Legii 544 privind liberul acces la informaţiile de interes public. Ne-am confruntat însă cu situaţia în care ni s-a răspuns că solicitarea noastră a fost direcţionată către o direcţie sau alta din cadrul instituţiei, de unde, ulterior, nu am mai primit niciun răspuns. Unde anume greşim noi? Există vreo „sincopă” în acest sistem?

Nu mă ocup de comunicare şi nici nu am în subordine această direcţie. Cunosc poziţia ziarului dumneavoastră, o respect, cu toate că nu sunt de acord cu ea. Asta nu înseamnă că nu am încercat să informăm cititorii despre subiectele de interes pentru ei, chiar dacă există şi jurnalişti nemulţumiţi că nu am răspuns întotdeauna subiectelor de interes doar pentru ei.