De-ale iernii
Evenimentele iernii in Constanta
03:34 20 01 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Prof. univ. dr. Victoria Braga - „Căpățînă - pseudo-manager, un ilustru necunoscut, impus de clasa politică a judeţului”

ro

08 Jun, 2016 15:15 14072 Marime text


De la promovarea ca manager al Spitalului Clinic Județean de Urgență (SCJU) Constanța a lui Dănuț Căpățînă, diverse servicii din cadrul celei mai mari unități spitalicești din județ au început, rând pe rând, să fie externalizate.
 
De la promovarea ca manager al Spitalului Clinic Județean de Urgență (SCJU) Constanța a lui Dănuț Căpățînă, diverse servicii din cadrul celei mai mari unități spitalicești din județ au început, rând pe rând, să fie externalizate. Efectele acestui stil de management performant n-au întârziat să apară, „beneficiari” fiind atât personalul medical, cât și pacienții.
 
Startul privatizării pe bucăți a SCJU Constanța a fost dat prin externalizarea laboratorului de analize în octombrie 2010, la acea vreme activitatea acestuia fiind coordonată de prof. univ. dr. Victoria Braga. Între timp, au început să iasă la iveală și alte probleme sau „dorințe” încă nerealizate ale conducerii SCJU Constanța, ceea ce a determinat unele cadre medicale să prindă curaj și să-și spună nemulțumirile sau opiniile avizate, ca specialiști în domeniile pe care le reprezentau.
 
Despre aceste aspecte și nu numai am dialogat ieri, în cadrul unui interviu online, cu prof. univ.  dr. Victoria Braga, șef al laboratorului de analize din cadrul SCJU Constanța înainte de concesionare.  

Întrebările redacţiei:

Care au fost argumentele conducerii SCJU Constanţa ce au condus la externalizarea serviciului de analize din cadrul SCJU Constanţa, practic, intrarea acestuia în posesia brandului Synevo? V-a solicitat cineva părerea dacă este oportună sau nu o asemenea măsură? Aţi fost consultată de managerul spitalului înainte de a se decide externalizarea?

Nu au existat argumente pentru externalizarea laboratorului. Dr. Căpăţînă, manager al laboratorului Synevo de la înfiinţarea sa în Constanţa, a încercat de multe ori să determine directorii care au fost la conducerea spitalului să privatizeze laboratorul. Laboratorul SCJU reprezenta o afacere extraordinar de bună, graţie mărimii spitalului. Nu a reuşit iniţial, dar, în momentul în care, mulţumită prietenilor săi din conducerea oraşului și a judeţului Constanţa, a fost numit director, a trecut foarte repede la externalizare.
 
Obiectivul principal şi prioritar al acestui pseudo-manager a fost privatizarea laboratorului şi atribuirea acestuia colosului Synevo. Într-un spital în care lucrau medici excepţionali şi profesori universitari, am asistat cu toţii, neputincioşi, la numirea ca manager a unui ilustru necunoscut şi nepriceput total în problemele medicale, impus de clasa politică a judeţului.

Nu mi-a fost cerută părerea, pentru că era cunoscută atitudinea mea anti-externalizare. Managerul spitalului fiind dr. Căpăţînă, al cărui nume era asimilat imaginii Synevo, era evident că nu putea avea aprobarea mea.

„Funcţia căpătată prin amiciţii politice nu oferă profesionalism”

„Rezultatele analizelor medicale realizate în fostul laborator au indus în eroare stabilirea unui diagnostic real, pentru că aparatele erau depăşite, implicit metodele de lucru. De-a lungul timpului au existat numeroase plângeri din partea medicilor SCJU la adresa laboratorului, precizând că rezultatele probelor recoltate bolnavilor nu erau aduse la timp, iar ele erau, de multe ori, în contradicţie cu alte probe medicale, astfel că se impunea repetarea lor, fapt care ducea la un consum mai mare de reactivi. Noul laborator va rezolva, de acum înainte, toate aceste probleme”, asigura, după inaugurarea noului laborator, managerul Dănuţ Căpăţînă. Cum apreciaţi dumneavoastră veridicitatea acelor declaraţii?

Declaraţiile făcute de dr. Căpăţînă la inaugurarea noului laborator Synevo în incinta Spitalului Judeţean dovedesc o crasă lipsă de cunoaştere a laboratorului nostru. De fapt, funcţia căpătată prin amiciţii politice nu oferă profesionalism. Nu putem avea pretenţii de profesionalism de la un medic care a profesat puţin sau de loc, iar calitatea de reprezentant comercial al unui laborator ca Synevo nu i-a ajutat nici măcar la cunoaşterea specificului unui laborator.
 
Punctual, răspund neroziilor spuse. Laboratorul nostru avea aparatură performantă, automate de laborator similare calitativ cu cele cu care lucrează Synevo. Despre aducerea la timp a rezultatelor nu se poate exprima, deoarece intrase în funcţiune sistemul informatizat, identic cu cel folosit de Synevo, care aducea rezultatul imediat în secţiile clinice pe calea internetului.
 
Repetarea analizelor despre care vorbea acelaşi necunoscător este o dovadă de profesionalism şi de responsabilitate, iar la preţul la care efectua analizele laboratorul de stat, preţ de trei ori mai mic decât cel practicat de Synevo, ne puteam permite să confirmăm, prin repetare, un rezultat dificil.
 
În concluzie, toate afirmaţiile sunt minciuni spuse în scop comercial de un reprezentant comercial ajuns printr-o „întâmplare” politică manager al unui mare spital. 

Decizie cu triplu impact negativ

Care au fost efectele imediate şi ulterioare ale privatizării laboratorului de analize atât pentru cadrele medicale, cât şi pentru pacienţi?

Efectul imediat a fost acţiunea de distrugere a tot ce avea laboratorul (aparatură, reactivi, microscoape). Mai mult şi mai important, au fost disponibilizaţi oameni de laborator cu experienţă şi pricepere. Cadrele medicale, pe care dr. Căpăţînă s-a străduit să le convingă să se angajeze la Synevo, au rămas fără loc de muncă sau s-au angajat, de nevoie, în diverse alte laboratoare. Acestea au refuzat să treacă la Synevo, deoarece asta ar fi facilitat preluarea laboratorului, iar eu, permanent, m-am opus, și personalul era convins, până în ultimul moment, că vom răzbi.
 
Am fost la DNA, la Ministerul Sănătății. La Direcția de Sănătate Publică Județeană nu am încercat și nu aș fi avut niciun fel de succes, pentru că director era dr. Constantin Dina (n.r. actual șef al Corpului de Control al Ministerului Sănătății), care era prieten bun cu domnul Căpățînă. Am făcut calcule precise referitor la costuri, cu ajutorul Serviciului de Contabilitate, pe care le-am prezentat la Minister în paralel cu cele ale analizelor efectuate de Synevo. Diferențele erau mari, vizibile, acelea erau de două - trei ori mai scumpe.

Deoarece existau specialişti din spital care ne trimiteau în continuare probe, dl. Căpăţînă a recurs la o mârşăvie inimaginabilă, trimiţând electricienii să ne întrerupă curentul electric. Am chemat poliţia şi presa, deoarece în frigidere existau reactivi în valoare de miliarde. Ca urmare, de frica proceselor intentate de furnizorii de reactivi, dr. Căpăţînă a înghesuit frigiderele cu reactivi într-o singură cămăruţă care beneficia de curent electric. A doua zi, pe uşa laboratorului era un lacăt, deci nu s-a mai putut intra în laborator. Pare un scenariu greu de crezut pentru anul 2010.

Evident, acest laborator colectează şi lucrează în incinta spitalului analize recoltate din tot judeţul, deci afacerea Synevo prosperă pe spinarea SCJU Constanţa.

O altă categorie afectată de această externalizare a fost cea a rezidenților de laborator. SCJU oferea material de studiu foarte vast, iar acum aceștia rămâneau fără locul unde puteau învăța și lucra efectiv. Ulterior, Synevo a refuzat categoric practica rezidenților. Dr. Bodnarciuc ar fi putut să formeze rezidenți, a apelat la cei de la Synevo, dar a fost refuzată categoric. Această problemă nerezolvabilă a rezidenților am expus-o, împreună cu ei, unui consilier al ministrului Sănătății de la acea vreme (n.r. în perioada 2009-2010). Numai că acel consilier, când ne-a văzut, a zis: „Nu știu ce aveți să-mi spuneți pentru că, la Suceava, eu am băgat laboratorul Synevo”. Practic, argumentele noastre au fost ignorate.

Efectele privatizării pentru pacienţi au constat, din cauza preţurilor la care lucra Synevo (de trei ori mai mari decât într-un spital de stat), în diminuarea consistentă a fondurilor alocate analizelor de laborator pentru spital, astfel încât pacienţii spitalizaţi trebuiau să şi le facă plătindu-le. De fapt, în spitalul condus de acest manager se plătesc nu numai analizele de laborator, ci şi toate consumabilele sanitare, medicamentele, aşa cum ştiu toţi pacienţii. Întrebarea este dacă dr. Căpăţînă avea bani să îşi plătească generosul salariu de manager!

Externalizare cu bonus!?

Cine a avut de câştigat: pacienţii, cadrele medicale sau conducerea spitalului?

Externalizarea nu a fost în beneficiul pacienţilor, nici al cadrelor medicale, dar sunt convinsă că domnul ex-reprezentant comercial al Synevo a avut parte de un bonus consistent. 
 
Am fost internată acum un an sau doi în SCJU și am întrebat ce se întâmplă când se epuizează plafonul alocat. Răspunsul a fost: bolnavii trebuie să își plătească analizele, iar cei care nu au bani nu își fac analizele. Asta este atmosfera din spital… Ca să nu mai amintesc de multitudinea de gândaci sau de dezastrul din toalete. 
 
Externalizarea nu se face niciodată în favoarea celui care este afectat, pentru că externalizarea este o afacere. N-a fost făcută în beneficiul pacienților, al cadrelor medicale, și, probabil, singurul beneficiar a fost Synevo… deci cel care a externalizat.

Din informaţiile pe care le deţineţi, sumele obţinute din externalizarea laboratorului de analize au fost investite în spital?

Nu știu ce sume s-au obținut și nu cred că s-au obținut sume pentru SCJU Constanța din externalizarea laboratorului de analize, pentru că nu aveau cum. Externalizarea nu a adus bani spitalului, deoarece, în schimbul analizelor efectuate în laboratorul de stat, de trei ori mai ieftine, spitalul plătea lunar sume exorbitante laboratorului Synevo. Sumele obţinute din externalizare au fost investite, după legi comerciale străvechi, doar în beneficiul proprietarilor Synevo.

În noiembrie 2010, demiterea şefilor de secţii din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa s-a lăsat cu plângeri penale împotriva managerului Dănuţ Căpăţînă şi a preşedintelui suspendat al Consiliului Judeţean, Nicuşor Constantinescu, pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice. Rămaşi fără statutul de „medic-şef“, anumiţi angajaţi ai spitalului s-au adresat instanţelor de judecată. Printre aceştia vă regăseaţi şi dumneavoastră, cu o contestaţie a deciziei de concediere parafată şi semnată de managerul Dănuţ Căpăţînă. Era o premieră ca un fost angajat să conteste decizia şefului său. De unde acest curaj şi cum s-a finalizat demersul dumneavoastră în instanţă?

Eu am dat în judecată Spitalul, dar nu pentru pierderea funcţiei de medic-şef, ci pentru desfiinţarea laboratorului. Eu, împreună cu personalul laboratorului, am dat în judecată Spitalul şi am câştigat procesul, deoarece dr. Căpăţînă, sigur pe alianţele politice, nu s-a ostenit să ceară nici măcar aprobarea Ministerului pentru externalizare, lucru obligatoriu. Eu am avut curaj și, împreună cu personalul, am făcut nenumărate demersuri pentru a salva laboratorul, iar procesul a fost în același context.
 
La un moment dat, sindicatul - care mi s-a părut foarte dubios și nu mi-a inspirat niciun moment încredere - ne-a propus să ne unim procesele. Personal, și după mine tot personalul laboratorului, am refuzat. Noi am mers pe proces singuri, iar după doi ani, l-am câștigat. Atunci a început circul, deoarece SCJU Constanța primise hotărârea instanței, dar nu se întâmpla nimic. Am apelat iarăși la avocați și apoi la executor. Atunci, Spitalul, nu dr. Căpăţînă, a dat personalului laboratorului salarii compensatorii în valoare de 8.000.000 RON, plus ce s-a plătit la avocați, la executor.
 
Oare cum a justificat managerul, dr. Căpăţînă, această cheltuială uriaşă? Personalul care a câştigat procesul a fost reangajat şi apoi concediat urgent, cu o literă de lege care nu le mai permitea să solicite reangajarea în cadrul spitalului, iar laboratorul de stat nu s-a reînfiinţat, în locația respectivă fiind amenajate spații pentru birouri.

Amenințări doar pentru urechile presei
 
De asemenea, pentru că managerul SCJU Constanţa, Dănuţ Căpăţînă, a „îndrăznit” să concesioneze laboratorul, dumneavoastră l-aţi reclamat la DNA. Acesta ameninţa atunci că, după ce va primi un răspuns de la DNA, vă va da în judecată pentru denunţ calomnios. Ce s-a mai întâmplat?

Este adevărat că, negăsind sprijin nici la Direcţia Sanitară, nici la Minister, am recurs la acest denunţ la DNA. Denunţul la DNA s-a referit la jaful imens la adresa Spitalului pe care îl pregătea dr. Căpăţînă înlocuind laboratorul de stat cu laboratorul Synevo. Profesional vorbind, dotarea cu cadre a laboratorului Synevo era mult sub dotarea laboratorului nostru. Noi aveam asistente cu vastă experiență, foarte bune, plus medici, cadre universitare care se pregăteau și se informau permanent, prin natura profesiei. Denunțul s-a referit la conflictul evident de interese între funcția de manager obținută de dr. Căpățînă și aceea de angajat al  laboratorului Synevo. Evident, acest lucru l-a înfuriat pe dr. Căpăţînă, care a declarat rapid în presă că a primit NUP. Nu a îndrăznit să mă dea în judecată, pentru că tot ceea ce declarasem era adevărat. Amenințarea a fost așa, doar pentru presă.

„Raportarea infecțiilor nosocomiale, desprinsă complet de realitate”
 
Haideţi acum să atingem un alt subiect delicat cu privire la cea mai mare unitate spitalicească din judeţ. Concret, în calitate de persoană desemnată cu raportarea infecţiilor nosocomiale din SCJU Constanţa, vi s-a solicitat de către cineva din conducere, de la Direcţia de Sănătate Publică sau de oriunde, să ascundeţi numărul real al acestor cazuri?

Eu, ca şef de laborator, nu eram desemnată să raportez infecţiile nosocomiale, pentru că aceasta era sarcina epidemiologului spitalului. Dar, ani la rând, înainte de dr. Căpățînă și poate și pe timpul lui, infecțiile nosocomiale nu s-au raportat, deoarece supravegherea epidemiologilor era foarte slabă și pentru că li se părea rușinos să raportezi.

Este adevărat însă că, la un moment dat, am diagnosticat un număr mare de tulpini ale aceleiaşi bacterii, Klebsiella, în secţiile de nou-născuţi ale spitalului. La scurt timp, copii mici infectaţi cu această bacterie au dezvoltat infecţii grave şi câţiva au decedat. La reclamaţia părinţilor s-a declanşat o acţiune a Poliţiei. Ca urmare, conducerea DSP şi SANEPID ne-a chemat la o întâlnire pe toţi cei implicaţi: eu, din partea laboratorului, neonatologi, obstetricieni, reprezentanţi ai DSP. Şi nu mare mi-a fost mirarea când ţapul ispăşitor al acestor tragice evenimente a fost găsit laboratorul care diagnosticase de fapt cauza infecțiilor, evident, nosocomiale.
 
Şi da, este adevărat că reprezentantul DSP-ului acelei perioade chiar mi-a dat mustrare cu avertisment că am îndrăznit să îmi susţin părerea. Acest lucru se întâmpla în anii 2005-2006. Drept pentru care eu, sigură pe ce lucrasem, am trimis probele la Institutul de Bacteriologie „Ioan Cantacuzino”, de unde mi-a venit confirmarea a ceea ce susţinusem, adică faptul că 80% dintre tulpinile izolate aparțineau aceluiași tip, deci era clar că aparțineau spitalului. Deci, s-a mușamalizat, ani la rând, prezența infecțiilor nosocomiale. Toate infecțiile spitalicești trebuiau urmărite și declarate, or, ei raportau 1%... erau desprinse complet de realitate aceste procente de infecții nosocomiale.

Să vorbim pe înţelesul tuturor. Legătura directă dintre numărul raportat la centru al infecţiilor nosocomiale şi calificativul obţinut de managerul spitalului, cum prevede legea, l-a determinat vreodată pe Dănuţ Căpăţînă să vă sugereze să ascundeţi parţial adevărul?

Mă îndoiesc că dr. Căpățînă a consultat DEX-ul pentru a înțelege ce înseamnă infecții nosocomiale. Interesele sale, pur comerciale, și prietenii din Ministerul Sănătății l-au ferit de apăsarea acestei probleme medicale, care ar fi putut să îi afecteze calificativul.

Nu, nu mi-a sugerat să ascund adevărul, deoarece, din cauza adversităţii declarate dintre noi, conversațiile de orice fel au fost foarte puține. Raportările le făcea epidemiologul și apoi SANEPID-ul, care le transmite la Minister.

În contextul scandalului iscat pe tema dezinfectanţilor diluaţi şi a infecţiilor nosocomiale din unităţile spitaliceşti, puteţi să ne conturaţi situaţia reală de la SCJU Constanţa în perioada în care activaţi acolo, mai ales că au existat numeroase plângeri în mediul informal din partea pacienţilor pe acest subiect?

Microbiolog fiind, trebuie să retuşez puţin amploarea mediatică dată acestei probleme. Infecţiile nosocomiale (intraspitaliceşti) au o determinare complexă, cauza fiind împărţită între imunitatea scăzută a pacienţilor internaţi şi murdăria din spitale. Spitalul Judeţean are cazuri grave cu imunitate scăzută, deoarece concentrează toată cazuistica dificilă a zonei. Personalul ar trebui să-și facă treaba conștiincios, ceea ce nu se întâmplă, trebuie controlată foarte riguros intrarea aparținătorilor, iar calitatea produselor utilizate trebuie verificate. În laborator, pe vremea mea, se făceau periodic verificări ale produselor utilizate pentru dezinfecție în spital, era o tradiție, făceam raportări… asta până când a preluat SANEPID-ul aceste sarcini. De asemenea, este nevoie de medici experimentați, care să știe să depisteze corect situațiile ce ar putea genera probleme. În laborator, contează foarte mult pe mâna cui ajung probele, cine le analizează și cine le interpretează, iar clasificarea infecțiilor este esențială.

Mizeria din spital este o realitate pe care am trăit-o ca pacient şi am constatat-o ca microbiolog. Evident, între interesele pur comerciale ale dr. Căpăţînă, curăţenia în spital nu reprezenta o prioritate. 

„Numirea politică a unui manager veros a distrus un spital întreg”
 
Având în vedere experienţa dumneavoastră în domeniul sanitar şi universitar, care ar fi aspectele ce trebuie remediate imediat în SCJU Constanţa, în sănătate, în general?

Dezastrul din SCJU Constanța a început în momentul în care a ajuns șef un medic fără experiență, fără profesionalism, fără studii universitare, în timp ce în spital toți medicii buni au fost obligați să se pensioneze. Un exemplu relevant este doctorul Vasile Sârbu, căruia, exact în ziua când a împlinit vârsta, i s-a pus în brațe hotărârea.
 
Apoi, desființarea Secției de Ortopedie, unde lucrau oameni foarte buni. În schimb, au fost aduși niște medici de către dl. Nicușor Constantinescu, din altă parte… Pentru ce? Ca să înlocuiască niște specialiști buni, cunoscuți ai orașului?... Toți au plecat.
 
Drama pentru SCJU, și nu numai, a început când a fost trecut în administrarea Consiliului Județean. În loc să vină banii de la Minister, care se presupune că este obiectiv și are specialiști în domeniu, hotărârile au putut fi luate de oameni care nu s-au priceput și au avut, cel puțin aici, la Constanța, o adversitate față de medicii din spital. Șeful Consiliului Județean (n.r. referire la Nicușor Constantinescu) și cu primarul (n.r. referire la Radu Mazăre) am observat că parcă urau medicii din spital.
 
După ce a venit dl. Căpățînă manager, a avut un fel de ură față de personalul medical universitar. Avea un fel de complex de inferioritate, care-l făcea să-i urască pe marii profesori. Toți cei care erau buni din punct de vedere profesional pentru dânsul au fost persona non grata, n-a știut ce să facă să scape de ei. Au rămas pe poziție persoanele care au știut să-l lingușească, probabil, să-l facă cu un doctorat, pentru că l-a făcut cu persoane din spital. Cea mai mare greșeală este să îi dai unui om slab profesional și cu caracter dubios șefia unei asemenea instituții. Dovada: a privatizat tot ce se putea privatiza, contra cost, evident.  
 
În primul rând, medicina trebuie despărţită de politică. Această numire politică a unui manager veros a distrus un spital întreg. Au fost pensionaţi medici de valoare, au fost desfiinţate secţii şi au fost aduşi medici impuşi de politicieni, spitalul nu mai reprezintă un centru de învăţământ pentru studenţii de anul II şi pentru rezidenţii de laborator clinic.

Trebuie stimulat profesionalismul şi motivaţi medicii tineri, nu preferaţii politicienilor momentului.

Ti-a placut articolul?

Comentarii