Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
22:01 24 11 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

InfoSudEst Interviu cu Mihai Răzvan Ungureanu. Declarații în exclusivitate ale fostului premier despre coagularea dreptei, posibile alianțe politice și alegerile prezidențiale din 2014

ro

25 Sep, 2013 23:16 1721 Marime text
Din fruntea SIE, în fruntea Guvernului

ISE: Când ați plecat, după cinci ani de zile, de la conducerea Serviciului de Informații Extern, știați/preconizați că veți avea un mandat de premier de doar trei luni? Ați regretat vreun moment că ați renunțat la SIE pentru politică?
Mihai Răzvan Ungureanu: Nu regret nicidecum plecarea mea de la SIE. Din două mari motive. În primul rând am vrut să intru în politică convins că fără implicarea mea, și a multora ca mine, nu putem contribui capital la schimbarea în bine a politicii românești. Am considerat de datoria mea implicarea în politică, deoarece, la fel ca mulți dintre noi, nu mă simt reprezentat de actuala clasă politică. Clasa politică din România înseamnă, la momentul de față, aceleași 2000 de persoane reciclate, nu pe seama competenței, cât pe seama rudeniei de sânge sau apropierii umane. În al doilea rând, am considerat că este oportun momentul intrării mele în politică. Experiența mea profesională în calitate de profesor universitar, cariera adminstrativă pe care am avut-o în funcția de secretar de stat la Externe, apoi de Ministru de Externe, și experiența de șef al unui serviciu de informații, m-au convins că posed o biografie care să-mi dea acea greutate profesională de care am nevoie pentru a intra cu toate armele și răbdarea necesară în politică. Am simțit că este obligația mea să intervin în politica țării mele.

ISE: Care sunt motivele și contextul în care a căzut guvernul Ungureanu, dincolo de ce s-a văzut la televizor? Ce vă reproșați cu privire la acel moment? Ați fi putut să faceți mai mult pentru a rămâne la guvernare?  
MRU: Motivele sunt cât se poate de evidente. Parlamentarii s-au mutat dintr-o parte în alta. Existau tensiuni clare între miniștri și partid, între parlamentari și partid, de aici și plecările anunțate sau care au luat prin surprindere. În perioada scurtă în care am fost premier, am învățat ce înseamnă să faci astăzi politică în România. Mai rău pentru mine a fost să văd ce caractere urâte s-au strâns în politica românească. Cei care au decis să plece nu erau oameni în vizorul puterii, ci pe-riferici, care și-au văzut mai bine interesele în partea cealaltă. Căderea Guvernului nu a fost însă din vina între-gului partid. Am fost primul premier care s-a opus oricărei forme de mite electorale, fie ea exprimată prin amendamente sau investiții electorale. Dacă mă întrebați astăzi, o spun cu toată since-ritatea – nu regret nimic din deciziile pe care le-am luat la acea vreme. 

ISE: Care erau cele mai importante proiecte pe care ați fi vrut să le implementați, din funcția de premier? Ce s-a întâmplat cu ele? Au fost implementate ulterior de USL, ori s-a ales praful de inițiativele dumneavoastră?   
MRU: Programul de guvernare al primului Guvern USL și promisiunile electorale se așezau împotriva prevederilor guvernelor Boc și Ungureanu. Cel de-al doilea guvern Ponta schimbă macazul. Guvernează după o serie de puncte din programele noastre de guvernare, se iau în discuție inclusiv punctele care au stat la baza moțiunii de cenzură împotriva guvernului Ungureanu. Reîntregirea salariilor, o obligație în programul nostru de guvernare, asumată de altfel, și pe care o gândeam la nivelul lunii februarie 2012, a fost pusă în aplicare abia la un an după. Rezultatele nu au fost însă cele scontate. Reîntregirea salariilor în guvernarea Ponta a venit la pachet cu taxe mai multe și mai mari, cu inflație, și cu un consum final scăzut al populației.În planul de guvernare se avea în vedere o absorbție satisfăcă-toare a fondurilor europene prin evitarea procedurilor de dezangajare, de altfel în guvernarea de 78 de zile s-a reușit dublarea ratei, și o îmbunătăţire a fluxurilor de venituri la buget, ceea ce însemna o diminuare a evaziunii fiscale. Guvernul USL abia a ajuns la o absorbție de 19%. Investițiile directe au ajuns la un minim față de perioada identică a anului trecut. Inflația medie este în creștere, datoria publică externă este ridicată, șomajul a ajuns la o creștere record, iar consumul populației ca importanță în PIB a scăzut.
De asemenea, dacă Guvernul nu pica, ne-am fi angajat să respectăm până la capăt țintele din acordul cu FMI. La un an jumătate de atunci, Guvernul USL a ratat 11 din cele 16 ținte convenite cu FMI, deși a cerut derogări, printre care amintesc privatizările eșuate, nerespectarea preve-derilor privind obiectivul manageri privați în companiile de stat, ratarea criteriului privind soldul bugetului ge-neral consolidat și arieratele bugetului de stat, ale autorităţilor locale şi ale întreprinderilor de stat. Așadar, sunt înclinat să privesc cu prudență ce face guvernul până la sfârșitul acestui an.

Intelectualul cu discurs impecabil vs. Liderul politic

ISE: Un segment tot mai mare de români vă consi-derau favorit într-o eventuală cursă pentru prezidențiale, în momentul aparițiilor dumneavoastră în cadrul dezbaterilor televizate, tot mai dese. Apoi, în momentul în care ați urcat pe scena electorală alături de PDL, tot mai mulți au fost dezamăgiți de „transformarea” intelectualului cu discurs impecabil, în vocea politică a unui partid detestat. Ce șanse considerați că mai aveți pentru a recâștiga încre-derea electoratului și pentru a redeveni prezidențiabilul cu șanse de câștig? 
MRU: Întrebarea ar fi fost mult mai potrivită atunci, când devenisem într-adevăr, pentru o scurtă perioadă de timp, o voce politică a PDL. N-am fost însă singura voce, am pornit acele campanii alături de reprezentanții oficiali ai partidului. Obiectivele noastre erau comune și cât se poate de firești, în fața valului USL-ist care pornise o guvernare eronată, confuză și riscantă. Apropierea mea de PDL a fost naturală, de vreme ce am fost numit în funcția de prim-ministru și însărcinat cu formarea unui guvern alături de partidul aflat la putere la momentul respectiv. Căderea guvernului a fost resimțită de fiecare în parte, plecările din PDL ne-au afectat pe toți deopotrivă. Odată însă ce am ales să intru în politică, mi-am asumat propriul proiect și propria viziune. La câteva luni după lansarea Inițiativei Civice de Centru-Dreapta, am plecat la drum cu propriul proiect politic, alături de toți cei care au vrut să fie parte din Partidul Forța Civică. Nu am renunțat la colegii din PDL, de aici și insistența mea de a continua împreună proiectele comune într-o alianță politică, a tuturor partidelor de dreapta care se găsesc astăzi în opoziție.
În ceea ce privește ultima întrebare, candidatul la prezidențiale va fi decis în cadrul partidului și mai apoi în cadrul Alianței D.A. Vom decide asupra unui candidat care are cele mai mari șanse și vă asigur că există astăzi multe nume capabile să reprezinte dreapta la alegerile prezidențiale.

ISE: Forța Civică a apărut aproximativ în contextul apariției și altor partide precum Noua Republică și Mișcarea Populară. Cele trei partide sunt reprezentate grafic prin sigle/simboluri care folosesc aceleași culori: verde și albastru. Mesajele de pe site-urile oficiale sunt asemănătoare. Nu credeți că acest lucru poate fi perceput ca un semn al lipsei de identitate politică, iar electoratul confuz își va „împrăștia” voturile într-o viitoare campanie electorală, dacă cele trei partide vor „merge” separat? 
MRU:  Electoratul de dreapta așteaptă mișcare comună și nu războaie de aceeași parte a baricadei. Sunt luni de zile de când transmit acest mesaj formațiunilor de dreapta din România. Mă bucur să văd că numărul vocilor, care înțeleg scopul și importanța acestei unități de acțiune, începe să crească. Am pornit la drum cu Alianța D.A. alături de PNȚCD, iar pe parcurs ni s-a alăturat Inițiativa România Liberală (IRL) și în curând vom semna un protocol de alianță și cu Partidul Ecologiștilor. Am lansat discuții cu toate partidele de dreapta, iar Alianța D.A. rămâne deschisă partidelor și formațiunilor politice care împărtășesc va-lorile și principiile pe care s-a clădit alianța. Anul 2014 este esențial pentru victoria pe care o scontăm în 2016 când forţele de dreapta ar trebui să aibă o voce unitară. Rezultatele anului 2014 garantează victoria de la alegerile din 2016. Eu sper că maturitatea va câştiga în faţa orgoliilor de partid şi vanităţilor personale. În caz contrar vom asista la ceea ce numiți dvs o “împrăștiere” a voturilor.

Despre alegerile prezidențiale și alianțe

ISE: A mai rămas un an până la alegerile prezidențiale. Nu există o dreaptă unită, dialogul dintre liderii de dreapta este unul aprins și controversat, și, cel puțin oficial, nu există un prezidențiabil capabil să unească toate partidele mici sau mari, de dreapta (ex: FC, PMP, NR, PDL). În acest context, ce șanse există ca în 2014 președintele României să vină dintr-o construcție/alianță politică de dreapta?
MRU: O luăm cu începutul. În primul rând este obligatoriu ca dreapta să meargă cu un singur candidat la prezidenţialele din 2014. Nu ne permitem să mergem separat, să avem fiecare dintre noi câte un candidat, în loc să existe o singură personalitate pe care dreapta unită să o susţină. În al doilea rând, conform unui simplu calcul, viitorul președinte al României are nevoie de circa 5,5 mi-lioane voturi pentru a câștiga scaunul de la Cotroceni. Este o provocare pentru dreapta românească, însă nicidecum un obiectiv nerealizabil. Este un pas pe care dreapta trebuie să-l facă cu mult curaj înainte. Plecăm de la premisa că un candidat de dreapta are toate șansele să câștige în 2014 și asta în primul rând dacă dreapta pornește la luptă într-o formulă omogenă. 
ISE: Cum ați descrie în câteva cuvinte relația cu:Vasile Blaga, Cătălin Predoiu, Traian Băsescu
MRU: Trei personalități politice, de aceeși parte a ba-ricadei unde mă regăsesc și eu, cu greutăți si experiențe politice diferite. Evident, relații vechi.

ISE: Cu care dintre cei trei ați putea sta la masa negocierilor în vederea formării unei alianțe de dreapta care ar putea rezista în timp și ar putea guverna responsabil România?
MRU: Aș vrea să cred că împărtășim aceleași viziuni, obiective și proiecte politice de dreapta cu toate cele trei nume menționate.

ISE: Cum previzionați viitorul politic al Forței Civice și al Mișcării Populare dacă Vasile Blaga și Crin Antonescu vor reface alianța PNL-PDL, împotriva PSD? Ce probabilitate există să se refacă alianța D.A.?
MRU: O alianță PNL-PDL ar fi într-adevăr o surpriză de vreme ce PDL refuză momentan afilierea la orice alianță „de dreapta”. Pe de altă parte, o posibilă alianță cu PNL nu ar fi una de dreapta, cel puțin nu cu un PNL sub șefia domnului Crin Antonescu care a capitulat, cu tot cu partid, în fața socialismului propovăduit de PSD. 

ISE: Aveți încredere în omul politic Traian Băsescu? Cât de important credeți că va fi rolul acestuia în coagularea unei drepte credibile, puternice, după încheierea mandatului prezidențial? Mai are acesta resursele necesare să fie „locomotiva” dreptei?
MRU: Da, am încredere, este produsul unei relații cimentate în timp, care a trecut prin probe de anduranță. Susținerea lui Traian Băsescu în închegarea unui pol al dreptei prezintă un rol foarte important, dată fiind experiența sa politică și administrativă. Sunt convins că rolul său politic nu se încheie odată cu mandatul său prezidențial.

Citiți articolul integral pe: InfoSudEst

Ti-a placut articolul?

Comentarii