Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
03:59 27 07 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Confiscarea extinsă, la un pas să devină realitate „Clienţii“ DNA îşi pot pierde toată averea mai uşor (documente)

ro

17 Aug, 2016 00:00 4644 Marime text
 
 
Ministerul Justiţiei a lansat, de curând, în dezbatere publică un proiect de lege pentru modificarea şi completarea Codului penal şi a Codului de procedură penală, precum şi pentru completarea art. 79 din Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, prin care se realizează transpunerea unor prevederi ale Directivei 2014/42/UE privind îngheţarea şi confiscarea instrumentelor şi produselor infracţiunilor săvârşite în Uniunea Europeană. Propunerile, sugestiile sau opiniile referitoare la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice pot fi transmise în scris pe adresa Ministerului Justiţiei până la data de 15 septembrie.
 
Potrivit proiectului, vor fi supuse confiscării extinse şi alte bunuri decât cele deja prevăzute de lege, „în cazul în care persoana este condamnată pentru comiterea unei infracţiuni, dacă fapta este susceptibilă să îi procure un folos material şi maximumul pedepsei prevăzute de lege pentru aceasta este patru ani sau mai mare“.
 
„Confiscarea extinsă se dispune dacă instanţa are convingerea că bunurile respective provin din activităţi infracţionale şi are în vedere bunurile dobândite de persoana condamnată într-o perioadă de cinci ani înainte şi, dacă este cazul, după momentul săvârşirii infracţiunii, până la data emiterii actului de sesizare a instanţei“, conform proiectului de lege.  
 
„Câştigul financiar constituie principalul motiv care stă la baza criminalităţii organizate transfrontaliere, inclusiv a organizaţiilor criminale de tip mafiot. Prin urmare, autorităţile competente ar trebui să dispună de mijloacele de a depista, îngheţa, gestiona şi confisca produsele provenite din săvârşirea de infracţiuni. Cu toate acestea, prevenirea şi combaterea eficace a criminalităţii organizate ar trebui realizate prin neutralizarea produselor provenite din săvârşirea de infracţiuni şi, în anumite cazuri, ar trebui extinse la toate tipurile de bunuri care provin din activităţi infracţionale“, se arată în Directiva 2014/42/UE a Parlamentului European şi a Consiliului.

Prezentul proiect de act normativ cuprinde două mari categorii de modificări

La momentul adoptării acestui cadru normativ intern, reglementarea europeană avută în vedere pentru transpunere oferea statelor membre posibilitatea de a alege unul dintre cele trei seturi de cerinţe minime prin care să implementeze confiscarea extinsă: „Confiscarea condiţionată de condamnare şi de convingerea instanţei că într-o perioadă anterioară determinată condamnatul a dobândit bunurile din activităţi infracţionale de orice fel, confiscarea condiţionată de condamnare şi de convingerea instanţei că într-o perioadă anterioară determinată condamnatul a dobândit bunurile din activităţi infracţionale similare celei pentru care a fost condamnat, respectiv confiscarea condiţionată de condamnare, de convingerea instanţei că într-o perioadă anterioară determinată condamnatul a dobândit bunurile din activităţi infracţionale de orice fel, precum şi de constatarea caracterului disproporţionat al valorii bunurilor faţă de veniturile legale ale condamnatului“.
 
Potrivit expunerii de motive, prezentul proiect de act normativ cuprinde două mari categorii de modificări - o primă categorie vizează modificări aduse instituţiei confiscării extinse din Codul penal şi a doua categorie vizează anumite modificări ale unor proceduri reglementate în Codul de procedură penală.
 
Din perspectiva modificărilor aduse Codului penal se are în vedere, în primul rând, extinderea domeniului de aplicare a confiscării extinse, prin renunţarea la reglementarea care cuprinde o listă limitativă de infracţiuni pentru care aceasta putea fi aplicată. Din perspectiva reglementărilor de drept procesual-penal cuprinse în Codul de procedură penală, Directiva 2014/42/UE impune statelor membre adoptarea de reguli noi în ceea ce priveşte confiscarea neurmată de condamnare şi oferă în acest sens câteva exemple în care această confiscare ar interveni.

În ce caz se aplică confiscarea extinsă

Directiva prevede şi confiscarea de la terţi, plecând de la constatarea că reţelele de corupţie şi de crimă organizată transferă adesea sume şi bunuri pe numele altor persoane. Sumele şi bunurile se vor confisca de la terţi dacă există indicii că a fost vorba de o tranzacţie fictivă, dacă a fost o donaţie sau dacă bunul s-a vândut sub preţul pieţei. Bunurile confiscate vor fi folosite în interesul comunităţilor care au avut de suferit din pricina criminalităţii sau în scopuri sociale.
 
Prevederile privind confiscarea extinsă se aplică în ceea ce priveşte bunurile dobândite înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi numai în cazul comiterii uneia dintre următoarele infracţiuni: proxenetism; infracţiuni privind traficul de droguri şi de precursori; infracţiuni privind traficul de persoane; infracţiuni la regimul frontierei de stat a României; infracţiunea de spălare a banilor; infracţiuni din legislaţia privind prevenirea şi combaterea pornografiei; infracţiuni din legislaţia privind prevenirea şi combaterea terorismului; asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni; infracţiunea de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori de aderare sau sprijinire sub orice formă a unui astfel de grup; infracţiuni contra patrimoniului; infracţiuni privitoare la nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, al materialelor nucleare sau al altor materii radioactive şi al materiilor explozive; falsificarea de monedă sau alte valori; divulgarea secretului economic, concurenţa neloială, nerespectarea dispoziţiilor privind operaţiile de import sau export, deturnarea de fonduri, nerespectarea dispoziţiilor privind importul de deşeuri şi reziduuri; infracţiuni privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc; trafic de migranţi; infracţiuni de corupţie, infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie, infracţiuni în legătură cu infracţiunile de corupţie, infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene; infracţiuni de evaziune fiscală; infracţiuni privind regimul vamal; infracţiunea de bancrută frauduloasă; infracţiuni săvârşite prin intermediul sistemelor informatice şi al mijloacelor de plată electronice; traficul de organe, ţesuturi sau celule de origine umană.
 
Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate din cadrul Ministerului Justiţiei este desemnată ca autoritate naţională competentă să centralizeze datele primite de la autorităţi în ceea ce priveşte măsurile asigurătorii, confiscările speciale şi confiscările  extinse dispuse în cursul procedurilor judiciare penale şi să realizeze statistici pe care le transmite anual Comisiei Europene, în aplicarea art. 11 din Directiva 2014/42/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind îngheţarea şi confiscarea instrumentelor şi produselor infracţiunilor săvârşite în Uniunea Europeană.
 
Amintim faptul că au fost 631 de voturi „pentru“ și 19 „împotrivă“, iar Parlamentul European a adoptat la 25 februarie 2014 directiva privind punerea sub sechestru şi confiscarea bunurilor obţinute din infracţiuni.
 
„Banii sunt slăbiciunea infractorilor, şi aici trebuie să lovim. Trebuie să le luăm banii”, a declarat în plen, potrivit presei naţionale, Monica Macovei, raportor al acestei directive.

Ti-a placut articolul?

Comentarii