Editorial Horia Tecău şi Cătălina Ponor, file din poveste (olimpică)

Mişcarea olimpică din România e în plin scandal. Oala fierbe şi ameninţă să dea în clocot. Echipamentul sportiv bănuit de contrafacere a fost scânteia care e pe cale să detoneze bomba în sportul românesc. Preşedintele COSR şi-a anunţat demisia şi cere dizolvarea Comitetului Executiv al forului, anunţând că vinovaţii din scandalul echipamentului vor plăti. Gaz pe foc au turnat şi puţinele medalii tricolore de până acum de la Jocurile Olimpice de la Rio (rezultate care erau de aşteptat însă). Totuşi, această furtună nu are forţa de a împiedica să ajungă la Constanţa razele de soare trimise din Brazilia de sportivi ca Horia Tecău, Cătălina Ponor sau Eliza Samara.
 
Plecată la Rio cu patru sportivi, Constanţa nu s-a făcut de râs până în prezent, ba din contră. Alături de Florin Mergea, Horia Tecău a rescris istoria tenisului românesc, cei doi obţinând argintul în proba de dublu. A fost prima medalie olimpică a tenisului din România! La 31 de ani, Horia a ajuns la maturitate, care, dublată de proverbiala sa seriozitate, de echilibru şi modestie, îl menţine de o bună perioadă în vârful ierarhiei mondiale, i-a oferit în dar turneul de la Wimbledon, Turneul Campionilor şi prima poziţie în lume la finele anului trecut, iar acum l-a consacrat şi olimpic.
Tenismenul nu ar fi obţinut însă nimic din toate acestea dacă nu ar fi făcut sacrificii, dacă nu ar fi pus sportul pe primul plan, înaintea vieţii personale.
 
Îmi aduc aminte de un episod din noiembrie 2015, după ce Horia a donat echipamente medicale de 18.000 de euro Secţiei de Neonatologie a Spitalului Judeţean Constanţa. „Când vei deveni tată?“, a fost întrebat jucătorul de tenis la conferinţa de presă. Iar Horia a răspuns: „Îmi plac copiii, sunt mereu alături de ei, organizez evenimente în fiecare an pentru ei. Însă, deocamdată, nu a venit momentul de a avea copii. Sunt anumite etape. Cu siguranţă, va sosi şi momentul în care voi deveni tată“. Sportul de mare performanţă e plin de privaţiuni. Îţi trebuie o mare tărie să reuşeşti. Iar Horia a dovedit că îşi merită din plin locul printre eroii olimpici ai României.
 
Pe aceeaşi treaptă se menţine şi Cătălina Ponor. Multiplă campioană olimpică, gimnasta din Constanţa a dovedit că sportul nu are vârstă. La aproape 29 de ani, când alte gimnaste din România s-au retras de mult din activitate şi dovedesc alte preocupări, Cătălina încă are foame de performanţă. A renunţat la o viaţă liniştită pentru a simţi din nou tumultul sălii de concurs şi aplauzele spectatorilor. După trei ani în care a stat departe de gimnastică, a revenit. Multe i s-au pus în cale, o operaţie, perioada de recuperare, însă nu a cedat. A urcat pe podium la Europene, iar la Jocurile Olimpice din Brazilia a prins ultimul act la bârnă. Sacrificiul ei şi aura olimpică i-au fost răsplătite cu onoarea de a fi portdrapelul României la Rio. Scriu aceste rânduri cu multe ore înainte ca gimnasta să evolueze în finală, dar nici nu mai contează ce rezultat a obţinut aseară. Calificarea în sine în finală şi, până la urmă, faptul că a reuşit să ajungă la Rio sunt cât o medalie.