Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
10:14 20 09 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Constanţa. Apartament distrus după un cutremur Poziţia Institutului Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Pământului şi decizia judecătorilor

ro

06 Sep, 2017 00:00 5623 Marime text
Judecătoria Constanţa a reţinut că, „la data de 26.04.2014, în perioada de valabilitate a poliţei de asigurare, a avut loc un cutremur în zona Vrancea, care, potrivit raportului Institutului Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Pământului, a avut o magnitudine de 4,6 grade la o adâncime de 132 km, la aproximativ 49 km vest de oraşul Focşani, intensitatea cutremurului în zona epicentrală fiind de III pe scara Mercalli modificată“.
 
Judecătorii din Constanţa au închis definitiv dosarul în care o femeie din Constanţa a chemat în instanţă o societate de asigurări, solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 18.000 de lei, reprezentând despăgubiri în baza contractului de asigurare a locuinţei.
 
În motivarea cererii, reclamanta a arătat, potrivit rolii.ro, că a „încheiat cu pârâta contractul de asigurare menţionat şi, în urma mişcărilor seismice din perioada 21-26 martie 2014, instalaţiile de apă din apartamentul său au fost avariate, în sensul că, din cauza defecţiunilor accidentale, a fost afectată şi instalaţia de apă aferentă acvariului şi apa din acesta s-a scurs, creând pagube substanţiale bunurilor din imobilul asigurat“.
 
Conform sursei mai sus citate, „pagubele au fost constatate de inspectorul societăţii de asigurare, însă cererea de despăgubire a fost respinsă pentru motivul că evenimentul nu se încadrează în riscurile asigurate“.
 
Reclamanta a arătat, în esenţă, că, potrivit prevederilor contractului de asigurare, beneficia de asigurarea locuinţei cu acoperiri pentru cutremur şi avarii accidentale la instalaţiile de apă şi canalizare, menţionate la literele j) şi o) din art. 14 al contractului.
 
În replică, firma de asigurări a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive şi, pe fond, a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii. Mai mult, pe fondul cauzei, pârâta a arătat în primul rând că nu poate fi obligată la plata de despăgubiri pentru prejudicii inferioare sumei de 20.000 de euro, că prejudiciul nu s-a produs ca urmare a cutremurului invocat de reclamantă şi că inundaţia produsă ca urmare a avarierii acvariului nu se încadrează la art. 14, lit. j) din contract, care prevede avarierea instalaţiilor de apă.

Cutremurul, în perioada de valabilitate a poliţei de asigurare

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine că, „la data de 26.04.2014, în perioada de valabilitate a poliţei de asigurare, a avut loc un cutremur în zona Vrancea, care, potrivit, raportului Institutului Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Pământului, a avut o magnitudine de 4,6 grade la o adâncime de 132 km, la aproximativ 49 km vest de oraşul Focşani, intensitatea cutremurului în zona epicentrală fiind de III pe scara Mercalli modificată.
 
Reclamanta invocă faptul că, urmare a acestui cutremur, acvariul situat în locuinţa sa a suferit avarii ce au dus la scurgerea apei în interiorul imobilului, apa degradând diverse obiecte de mobilier, a căror contravaloare o solicită de la asigurător. Potrivit art. 14, lit. o) din condiţiile de asigurare ale contractului de asigurare nr. xxxxxxxxx, „se despăgubesc daunele directe cauzate de cutremur, precum şi daunele materiale produse de incendiu sau explozie ca urmare a cutremurului clădirii şi/sau conţinutului“, potrivit rolii.ro.
 
„Potrivit contractului de asigurare nr. xxx, pentru prejudiciile cauzate de cutremur s-a prevăzut o franşiză de 20.000 de euro, franşiză ce corespunde despăgubirii ce putea fi acordată pentru un asemenea eveniment în baza poliţei de asigurare împotriva dezastrelor naturale -009 nr. xxx (f. 15), dar în ceea ce priveşte bunurile din imobil nu s-a mai prevăzut o franşiză (secţiunea I, punctul 2), suma asigurată fiind de 20.000 de euro, iar printre riscurile asigurate fiind şi cutremurul“, conform sursei mai sus precizată.

Ce spune Institutul pentru Fizica Pământului

„Din raportul de expertiză imobiliară efectuat în cauză şi din raportul Institutului Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Pământului (depus de reclamantă), instanţa reţine că avarierea acvariului său nu a fost determinată de cutremurul din data de 26.04.2016. Potrivit susţinerilor reclamantei, aceasta nu era acasă la momentul producerii avariei acvariului, ci a constatat avaria când s-a întors acasă, situaţie în care instanţa apreciază că reclamanta nu a făcut dovada certă a avarierii acvariului ca urmare a cutremurului, ci doar a presupus că ea este cauzată de cutremur, cunoscând producerea anterioară a acestuia. Cum reclamanta s-a adresat pentru prima oară asigurătorului la data de 1.04.2014 şi nici nu rezultă nici de când era plecată, instanţa apreciază, având în vedere şi concluziile expertizei, că avarierea acvariului nu a fost determinată de cutremur, ci ca urmare a realizării lui necorespunzătoare (tehnic şi din punctul de vedere al materialelor folosite), situaţie în care despăgubirea nu poate fi achitată în baza art. 14, lit. o) din condiţiile contractuale.
 
În ceea ce priveşte cererea de despăgubire în temeiul art. 14, lit. j) din condiţiile contractuale, instanţa apreciază, de asemenea, că despăgubirea nu poate fi acordată în acest temei, având în vedere că scurgerea apei din acvariu nu s-a produs ca urmare a unei avarii la instalaţia de apă, canalizare sau încălzire centrală. Astfel, acvariul nu este o instalaţie de alimentare cu apă, ci un bazin, iar la aceeaşi literă j) din art. 14 se stipulează că nu se acordă despăgubiri pentru daunele produse la piese sau părţi ale instalaţiilor care, prin întrebuinţare şi/sau natura lor, suferă un grad mare de uzură şi necesită înlocuirea periodică, aşa cum este cazul materialului de etanşare a geamurilor acvariului“, se mai arată în motivarea instanţei.

„Reclamanta, în calitate de asigurat, nu a întreţinut corespunzător acvariul“

Pe final, magistraţii din Constanţa au mai reţinut următoarele: „Chiar dacă s-ar accepta că acvariul face parte din instalaţia de alimentare cu apă, se mai are în vedere că, potrivit concluziilor raportului de expertiză, scurgerea apei din acvariu a fost determinată de cedarea (în timp, şi nu accidentală) a materialului care lipeşte pereţii de sticlă ai acvariului, ce a făcut ca unul dintre geamuri să se deplaseze cu aproximativ 5 mm şi a permis ca apa să se scurgă treptat. Cum o asemenea dezlipire a putut să se producă drept consecinţă a faptului că reclamanta, în calitate de asigurat, nu a întreţinut corespunzător acvariul şi nu a respectat măsurile ce se impuneau pentru amplasarea, instalarea şi întreţinerea acvariului, obligaţii pe care le avea potrivit prevederilor finale ale art. 14 lit. j (f. 66) din condiţiile de asigurare - condiţii specifice privind asigurarea clădirii şi a conţinutului, nici din această perspectivă despăgubirea nu poate fi achitată de asigurător, riscul, chiar şi acceptat ca fiind asigurat, neputând face obiect al despăgubirii, pentru neîndeplinirea obligaţiilor asiguratului în privinţa bunului ce a determinat producerea prejudiciului“.
 
Faţă de cele anterior reţinute, Judecătoria Constanţa a respins cererea reclamantei ca neîntemeiată. Decizia Judecătoriei Constanţa a fost menţinută şi de Tribunalul Constanţa.

Ti-a placut articolul?

Comentarii