Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
22:54 16 12 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

„Cătuşele mi-au intrat în carne şi în suflet“ Vacanţă cu final de coşmar! O tânără din Constanţa, arestată din greşeală, în Germania!

ro

13 Jul, 2016 00:00 9612 Marime text


Fetei, care a fost acuzată de furt, i s-a făcut o percheziţie corporală amănunţită, în urma căreia, spune ea, „oricine îşi pierde orice fel de demnitate de a fi femeie, de a fi om“.

O tânără din judeţul Constanţa a solicitat instanţei de judecată ca Statul Român să îi acorde despăgubiri după ce, afirmă ea, a fost arestată din greşeală, ca urmare a unei erori judiciare a organelor de poliţie române. Mai precis, în faţa instanţei, fata a spus că „eroarea aparţine exclusiv organelor de poliţie române, în special şefului Poliţiei Oraşului (…), subcomisarului de poliţie (…). Poliţistul ar fi transmis autorităţilor din Ungaria un înscris în care se menţionează că „se pare că una dintre persoanele suspecte din imaginile (…) corespunde cu semnalmentele (…) (n.r. tinerei din Constanţa)“, se mai arată în documente.
 
Concret, tânăra a solicitat Tribunalului Constanţa, în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, să dispună obligarea acestuia la
(1)    9.519,86 euro şi 154.524 forinţi, echivalent în lei la data plăţii, cu titlu de prejudiciu material suferit în urma reţinerii şi arestării sale preventive nelegale în timpul urmăririi penale, compus din: 8.000 euro echivalent în lei la data plăţii - venitul mediu lunar de care a fost lipsită în perioada reţinerii preventive în Germania şi Ungaria (corespondent al arestării preventive din legislaţia penală română) nelegale în timpul urmăririi penale din procesul penal; 791,35 euro echivalent în lei la data plăţii - onorariu avocat achitat pentru procedura de extrădare în Ungaria; 154.524 forinţi, echivalent în lei la data plăţii - onorariu avocat în procesul penal - asistenţă juridică şi reprezentare în Ungaria; 728,51 euro echivalent în lei la data plăţii - contravaloare recuperare psihologică după punerea în libertate, urmare perioadei de privare de libertate pe o durată de 39 de zile în mod nelegal;
(2)    400.000 euro echivalent în lei la data plăţii, cu titlu de prejudiciu moral suferit ca urmare a privării sale de libertate în mod nelegal prin reţinere timp de 39 de zile, în perioada 04.01.2015 - 11.02.2015, din culpa organelor de poliţie române, cât şi pentru denigrarea persoanei sale atât anterior reţinerii (rezultantă din corespondenţa organelor de poliţie române şi ungare, ambele din state comunitare), cât şi în timpul reţinerii nelegale (suferinţa psihică şi fizică) şi, totodată, după punerea în libertate, consecinţă a privării de libertate.

În motivarea în fapt a cererii, fata a arătat că, întorcându-se din vacanţă din Egipt la începutul anului trecut, a fost arestată pe aeroportul Köln-Bonn din Germania, în baza mandatului de arestare european şi internaţional emis pe numele său de organele judiciare ungare.
 
Privarea de libertate a avut loc în perioada 4 ianuarie - 11 februarie 2015, pe o durată de 39 de zile, fiind eliberată în a 39-a zi. Fata a fost cercetată iniţial pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave - o faptă, tentativă de înşelăciune cu consecinţe extrem de mari - două fapte, tentativă de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave - o faptă, spălare de bani în valori deosebit de mari ori peste această limită - o faptă, fals în acte publice - patru fapte şi uz de fals în acte private - patru fapte.
 
„Iniţial, s-a reţinut că, în perioada 1.01.2014 - 6.03.2014, s-ar fi prezentat sub o identitate falsă, cu un paşaport fals olandez, ar fi înfiinţat societatea comercială (…) S.R.O. în Slovacia şi societatea (…) în Ungaria (ultima, înfiinţată în 25.02.2014), ar fi deschis cont bancar pe aceste două societăţi la trei bănci, iar împreună cu complicele parţial cunoscute (la acel moment, necunoscute), ar fi intervenit în activitatea comercială a anumitor operatori economici (între beneficiar şi prestator), notificând  beneficiarii cu privire la schimbarea conturilor bancare ale prestatorilor şi solicitându-le efectuarea plăţii contraprestaţiei, pentru prestatori, în conturile bancare notificate.
 
Ulterior, în urma audierii personalului instituţiilor bancare implicate (trei martori salariaţi ai băncilor) şi doi salariaţi ai societăţilor comerciale - în total, cinci martori, care au vizualizat planşele foto cu reclamanta şi care au fost deopotrivă confruntaţi cu ea, sub identitatea fictivă, s-a concluzionat, în mod cert, în faza de urmărire penală, că nu reclamanta este autoarea infracţiunilor sesizate, constatându-se că nu aceasta a săvârşit infracţiunile reţinute în rechizitoriu, ci o altă persoană. În declaraţiile date, cei cinci martori audiaţi au exclus în mod evident posibilitatea ca reclamanta să se fi identificat cu paşaportul fals emis în Olanda pe numele (…)“, potrivit dosarului. În consecinţă, la data de 11 februarie 2015, fata a fost pusă în libertate.
 
În faţa instanţei, fata a spus că „eroarea aparţine exclusiv organelor de poliţie române, iar în cadrul acestora, în special şefului Poliţiei Oraşului (…), subcomisarului de poliţie (…)”.
 
Tot ea a mai precizat că, după ce a fost reţinută, a fost întrebată de poliţiştii străini dacă ea este persoana dintr-o fotografie. Atunci, fata a precizat fără ezitare că nu este ea acea persoană, însă poliţiştii au început să râdă de ea. „Prietenul său le-a confirmat, de asemenea, că în fotografie este o altă persoană, distinctă de reclamantă, însă poliţiştii i-au cerut scurt să tacă, pentru că ei au dreptate, fiind poliţişti. Au privit încă o dată fotografia, le-a spus din nou că nu este persoana vizată, însă i s-a spus că ei sunt şapte poliţişti şi că toţi cred că ea este femeia din poză“, conform celor de la dosar.
 
„A arătat reclamanta că în acel moment a fost despărţită de prietenul său. A început să plângă, fiind speriată, neînţelegând ce i se întâmpla. Am fost reţinută, fiind dusă şi ţinută într-o cameră timp de câteva ore, apoi i-au fost luate geaca, sutienul, şireturile de la adidaşi, cureaua, clamele de păr. După câteva ore, am fost dusă în arest, unde a stat de duminică dimineaţa de la ora 4, până luni la ora 17, după care a fost dusă la închisoare până la extrădare şi în continuare în Ungaria. Pe perioada arestului iniţial, unde nu a avut geam deloc, s-au purtat foarte urât cu ea, adresându-i acuze şi cuvinte jignitoare de tot felul, a fost percheziţionată, inclusiv corporal. Nu a fost lăsată să telefoneze nici măcar o dată, ci i s-a solicitat să se dezbrace şi a fost dusă într-o cameră în care era foarte frig, fără fereastră. În cele din urmă, a sosit un avocat angajat de prietenul său şi i-a spus motivul pentru care se afla acolo; atunci a aflat învinuirea pentru prima dată, însă de la avocatul angajat, şi nu de la organele de poliţie.
 
În continuare, a fost prezentată în faţa instanţei, care i-a comunicat că va fi dusă la închisoare. (…) La carantină, a fost deparazitată prin spălare cu o substanţă, apoi a fost aşezată într-o celulă cu încă două femei. Tremura de frică, nu a dormit deloc, aţipea şi se trezea plângând. A fost dusă în ziua următoare într-o altă celulă, în care a fost ţinută singură. Gardienii se purtau urât cu ea, spre deosebire de comportamentul avut faţă de celelalte deţinute. În ziua de cumpărături, a cerut să cumpere ţigări, tabac şi cafea, însă, după două zile, când îi erau aduse cumpărăturile, lipsea de fiecare dată câte ceva; tabacul nu era deloc, deşi fusese plătit. Întrebând unde este, a fost acuzată că l-a furat şi i s-a făcut o percheziţie corporală amănunţită, în urma căreia oricine îşi pierde orice fel de demnitate de a fi femeie, de a fi om. Întrucât nu s-a găsit nimic nici asupra sa, nici în celulă, a fost asigurată că îi vor fi daţi banii, însă nu a primit nimic înapoi.
 
A solicitat să iasă la muncă, însă a fost refuzată nemotivat. Nu a putut face nici şcoală, stătea închisă 23 de ore din 24, o oră avea la comun, nu avea poftă de mâncare, nu putea dormi, iar într-o zi i s-a spus că nici prietenul nu o mai poate vizita o dată pe săptămână. Numai când aveau dispoziţie gardienii era scoasă, seara, în intervalul 18 - 21, la televizor. La momentul extrădării din Germania în Ungaria, i-au fost puse cătuşele la mâini, care i-au intrat atât în carne, cât şi în suflet“, se mai arată în motivarea în fapt a cererii.
 
În februarie 2015, tânăra din Constanţa a fost pusă în libertate, după care a revenit la reşedinţa sa în fapt, din Constanţa.
 
După cum arătam şi mai sus, fata a solicitat Tribunalului Constanţa ca Statul Român să îi acorde despăgubiri. Recent, instanţa a respins acţiunea fetei din Constanţa.
 
„Lucrătorul de poliţie nu a stabilit în mod cert identitatea dintre persoana căutată (…) şi reclamantă, acest aspect nefiind, de altfel, de competenţa sa, ci a transmis nişte informaţii în cadrul atribuţiilor de serviciu, făcând referire la semnalmente, adică la caracteristicile exterioare, şi a înaintat, totodată, fişa de evidenţă a persoanei, unde se afla aplicată fotografia acesteia. Totodată, a folosit verbul «a părea», şi nu «a fi». Cu alte cuvinte, caracteristicile exterioare creau aparenţa, şi nu certitudinea“, a concluzionat instanţa.
 
În prezent, dosarul a ajuns la Curtea de Apel Constanţa, instanţă care va lua o decizie definitivă în acest caz.

Ti-a placut articolul?

Comentarii

  • Anonim 13 Jul, 2016 15:25 Asta e practica in Germania. A patit-o cineva cunoscut. A fost ridicata dintr-un magazin din centru si dusa la politie si i s-a pus in fata o poza si i s-a zis ca e ea. Nu semana deloc. A zis ca daca scrie declaratie ca e ea, ii dau drumul. Normal ca n-a facut asta si i-a dat drumul seara.