De-ale iernii
Evenimentele iernii in Constanta
00:33 29 03 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

info-sud-est.ro Opere de artă dispărute de 13 ani, care încă se regăsesc în Lista Monumentelor Istorice. Statuile din Mamaia

ro

19 Oct, 2016 13:41 883 Marime text
Șase statui din bronz, monumente istorice de categoria B, au fost furate din stațiunea Mamaia la începutul anilor 2000.
 
Astăzi, la mai bine de un deceniu de la dispariție, aceste opere de for public încă figurează în Lista Monumentelor Istorice (LMI), reactualizată la începutul anului 2016.
 
„Proceduri de declasare a monumentelor istorice aproape inabordabile“
 
Data exactă a dispariției monumentelor istorice nu poate fi consemnată pentru că, la acea vreme, nimeni nu a sesizat aceste furturi.
 
La începutul anului 2004, Direcția pentru Cultură și Primăria Municipiului Constanța, instituție în inventarul căreia se aflau operele de artă, au început o corespondență pe această temă, însă, din motive necunoscute, această discuție a fost întreruptă, neavând nici un rezultat.
 
Abia în anul 2015, când subiectul dispariției statuilor din stațiunea Mamaia a fost readus în spațiul public, Primăria Constanța a reclamat, pentru prima oară, la poliție, dispariția acestor monumente de for public.
 
Cu toate acestea, deși dispărute de cel puțin 13 ani, operele de artă ale cunoscuților sculptori Cornel Medrea, Oscar Han, Ion Jalea, Mac Constantinescu sau Constantin Baraschi se regăsc astăzi în LMI.
 
Motivul acestui paradox este, conform reprezentanților Direcției Județene pentru Cultură Constanța, birocrația și lipsa unei proceduri simplificate de declasare a monumentelor istorice.
 
„De grija acestor statui ar trebui să se ocupe direcția de servicii publice a primăriei. Sunt mai multe statui dispărute din 2003, din bronz. Nu s-au mai găsit vreo 4-5. Nu li s-a dat de urmă până acum, dar ele încă apar pe lista monumentelor istorice, fiindcă nu am putut face acte de declasificare“, a declarat pe 8 octombrie 2013, pentru Info Sud-Est, Laura Tudosie, consultant arhitectură în cadrul Direcției Județene de Cultură Constanța,.
 
„Să știți că declasarea este foarte greoaie. Trebuie multe hârtii cu motivații serioase pentru a face o declasare. Eu nu mă ocup de sculptura de exterior. Dar este păcat că dispar. Nu mai avem bani să mai facem alte statui“, a declarat Doina Păuleanu, directorul Muzeului de Artă Constanța.
 
Și directorul Direcției Județene pentru Cultură Constanța, Magdalena Tiță, reclamă procedura greoaie de declasare și motivează astfel faptul că aceste opere de artă dispărute de mai bine de un deceniu încă se regăsesc în Lista Monumentelor Istorice: „Procedurile de clasare a monumentelor istorice, ca și cele de declasare în caz de dispariție, sunt extrem de dificile, aproape inabordabile“.

Monumentele istorice dispărute din municipiul Constanța
În municipiul Constanța există 8 monumente istorice dispărute, care încă se regăsesc în LMI. Este vorba despre şase opere de artă de for public din bronz aflate cândva pe aleile din stațiunea Mamaia:
 
– Grup statuar „Primăvara“ – bronz, autor Cornel Medrea, 1964, aflată în fața Hotelului Ovidiu;
– Grup statuar „Nou născut“ bronz, autor Oscar Han, 1958, aflată în fața Hotelului Rex;
– Statuia „Fecioara cu mărul“ bronz, autor Ion Jalea, 1943, aflată în fața Hotelului Cazinou;
– Statuia „Jucătoarea de tenis“ – autor Mac Constantinescu, 1961, aflată în fața Hotelului Tomis;
– Statuia „Fata cu căprioara“ – bronz, autor Constantin Baraschi, 1964, aflată în fața Cinema Albatros;
– Bustul lui Ovidiu – bronz, Cornel Medrea, 1958, în fața hotelului Ovidiu,
 
la care se adaugă Arta monumentală „Marea și Navigația“, care se găsea pe parapetul digului portului „Tomis“, lucrare realizată în anul 1965 de Zoe Băicoianu și o casă, tot monument istoric de categoria B, datată 1911, la adresa b-dul Tomis nr. 86A.
 
Pentru că încă se află pe Lista Monumentelor Istorice, pentru toate aceste elemente se instituie zonă de protecție iar orice lucrare desfășurată în acest perimetru necesită avizele Ministerului Culturii, deși monumentele istorice nu mai există de multă vreme.
 
În cazul județului Constanța există mult mai multe exemple.
Aceste probleme întâlnite în procesul de clasare și de declasare conturează o listă împietrită a monumentelor istorice: Pe de o parte, încărcată cu elemente care nu mai corespund realității și, pe de altă parte, văduvită de posibilitatea intrării altor elemente în listă, lucru care ar putea stopa procesul de degradare al acestor clădiri.
 
Cum arată procedura de declasare a unui monument istoric?
Procedura de declasare a monumentelor istorice, precum și aceea de clasare, sunt reglementate de Ministerul Culturii prin Ordinul nr. 2260 din 18 aprilie 2008 privind aprobarea normelor metodologice de clasare și inventariere a monumentelor istorice.
 
Articolul 21, alin. 2, prevede faptul că declasarea monumentelor istorice urmează aceeași procedură prevăzută pentru clasare, fiind declanșată din oficiu în oricare dintre situațiile următoare:
 
a. descărcarea de sarcină arheologică, în cazul siturilor arheologice, conform avizului Comisiei Naționale de Arheologie;
b. dispariția monumentului istoric;
c. constatarea pierderii calității de monument istoric.
 
Dosarul de declasare care trebuie întocmit de serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii, în speță Direcția Județeană pentru Cultură, trebuie să cuprindă conform articolului 21, alin. 5, aceleași prevederi ca și în cazul clasării unui monument istoric:
 
1. documentația tehnică:
 
a. fișa analitică de inventariere întocmită de serviciul public deconcentrat al Ministerului Culturii, în a cărui rază teritorială se află imobilul;
b. planuri de situație;
c. releveul actual al imobilului;
d. fotografii interioare și exterioare ale imobilului, ale împrejurimilor și ale sitului, după caz;
e. date referitoare la folosința imobilului;
f. expertiza tehnică
 
2. documentația istorică: studiul istorico-arhitectural întocmit de un specialist atestat de Ministerul Culturii în domeniul monumentelor istorice
 
3. documentația privind situația juridică:
 
a. copii legalizate de pe actele care atestă dreptul de proprietate sau alte drepturi reale asupra imobilului ori acte emise de autoritățile administrației publice locale competente teritorial certificând situația proprietății asupra imobilului, conform evidențelor compartimentelor de impozite și taxe locale proprii sau aflate în subordinea acestora;
b. copii ale planului cadastral și ale cărții funciare.
 
4. acte administrative
 
a. cerere
b. referatul de specialitate al serviciului public deconcetrat al Ministerului Culturii;
c. avizul comisiei regionale a monumentelor istorice;
d. avizul Secțiunii de evidență a Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice.
 
Autor: Cristian Andrei Leonte
Sursa: info-sud-est.ro
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii