Ziua Dobrogei, 139 ani
14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
00:34 22 10 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Eveniment editorial „Dobrogea Jună. Caleidoscop“ - o carte esenţială despre un ziar reprezentativ pentru România de la Mare (galerie foto)

ro

26 Jun, 2017 00:00 2092 Marime text
Un volum esenţial pentru cunoaşterea Dobrogei anilor 1904-1944, care nu ar trebui să lipsească din bibliotecile celor care sunt preocupaţi de istoria tărâmului dintre Dunăre şi Marea Neagră - „Dobrogea Jună. Caleidoscop“ - a văzut, zilele acestea, lumina tiparului, la editura constănţeană Ex Ponto, semnat fiind de Gelu Culicea, Alina Sin (Ivanovici) şi Iuliana David. 
 
Cartea valorifică, în cele 500 de pagini, colecţia ziarului „Dobrogea Jună“ (articole, reportaje, studii, statistici şi chiar producţii literare), din perioada 1904-1944, microfilmată, greu lizibilă, aflată în patrimoniul Bibliotecii Judeţene Constanţa (BJC) „Ioan N. Roman“. Din acest motiv, dar şi pentru că doi dintre autori - Gelu Culicea şi Alina Sin (Ivanovici) -, precum şi majoritatea celor prezenţi la eveniment au fost sau sunt angajaţi ai instituţiei, lansarea volumului „Dobrogea Jună. Caleidoscop“ a avut loc, în mod firesc, pe 22 iunie, într-una dintre sălile de lectură ale acestui templu al cărţilor.
 
A fost o „reuniune de familie“, după cum a descris-o prozatorul şi publicistul Ovidiu Dunăreanu, care a mărturisit că anii petrecuţi în BJC - un sfert de veac, în cazul său - nu se pot uita uşor, aceştia stând la baza formării morale şi intelectuale, afirmaţie în care s-au regăsit şi ceilalţi foşti şi actuali slujitori ai cărţilor, prezenţi la evenimentul editorial.

 Presa veche dobrogeană sau tentaţia fructului oprit

„Noi, toţi cei care am lucrat pe la diverse servicii ale Bibliotecii Judeţene, inclusiv cei de la Metodic, nu am putut să nu mergem spre fructul oprit, care era acel fond vechi de reviste, fond documentar. Era o ispită pentru noi, deoarece acolo se adunaseră o serie de informaţii vechi despre Dobrogea, cărora cenzura comunistă nu le-a dat drumul în toată deplinătatea lor“, a spus Dunăreanu.
 
Prozatorul dobrogean a mărturisit că în paginile ziarelor interbelice este reflectat modul în care autorităţile locale s-au aplecat asupra marilor construcţii şi investiţii ale Dobrogei: dezvoltarea arhitecturală a Constanţei, posibilitatea construirii unui pod la Giurgeni şi la Galaţi, ideea tramvaiului, precum şi soarta Cazinoului, lăsat în paragină şi în pericol de a fi demolat, la propunerea unuia dintre edilii de altădată ai Constanţei.
 
„Iată că în presă nu este nimic nou sub soare, există continuitate a informaţiei şi există o ciclicitate a vieţii“, a conchis acesta.
 
Vorbind despre tezaurul deosebit al BJC, microfilmat, Constantin Cioroiu, prefaţatorul volumului „Dobrogea Jună. Caleidoscop“, a mărturisit: „Îmi amintesc că până în 1964 era greu să atingi o publicaţie care apăruse până în 1945. Cine nu avea în familie o bibliotecă veche, cine nu avea o colecţie de ziare mai vechi nu avea cum să ştie cum se scria un ziar pe vremuri. În 1964, după acea desprindere de «fratele de la Răsărit», a avut loc o mare deschidere a bibliotecilor, a colecţiilor, spre trecut. Atunci, bibliotecile au reuşit să-şi pună în valoare colecţiile vechi, cele care le aveau, iar celelalte au putut să le obţină din fondurile care până atunci erau puse la secret, la păstrare. Aşa s-a îmbogăţit Biblioteca Judeţeană cu un mare fond de publicaţii vechi, foarte multe din perioada interbelică, ce fac mândria bibliotecii astăzi şi reprezintă un bun fond documentar pentru cel care vrea să studieze, mai ales cultura română, din perioada interbelică“.
 
El a apreciat calitatea presei interbelice în comparaţie cu cea a perioadei comuniste, în care 50% din conţinut era „propagandă, lozinci, îndoctrinare“.

 Constantin Cioroiu: „Am descoperit în acest cotidian o lume necunoscută până atunci“

„Printre publicaţiile vechi care au stat multă vreme ascunse s-a aflat şi «Dobrogea Jună», care a avut o viaţă foarte lungă, din 1904 până în 1944, cu o mică întrerupere în perioada Primului Război Mondial, care a fost catastrofal pentru Dobrogea, mai ales pentru arhive şi biblioteci. (...) Am descoperit în acest cotidian o lume necunoscută până atunci. În paginile sale, «Dobrogea Jună» a reuşit să realizeze practic un fel de cronică a perioadei interbelice, dar nu numai, a primei jumătăţi de veac XX în Dobrogea. Lozinca acestui cotidian era «Dobrogea dobrogenilor». De aici se desprinde oarecum ideea de regionalism. Regionalismul promovat de «Dobrogea Jună» a fost un regionalism pozitiv, deosebit de cel care începe a se practica astăzi, un regionalism nociv care poate fi pus şi pe tendinţa globalizării de azi. Regionalismul «Dobrogei June» tindea la un singur lucru: a valorifica valenţele culturale, spirituale, economice locale ca o contribuţie la valorile României întregi, un demers pozitiv aşadar, sprijinit de o idee interesantă care astăzi face şcoală - multiculturalismul“, a mai spus Constantin Cioroiu.
 
Acesta a mai apreciat că ziarul „Dobrogea Jună“ oferă, pe lângă articole de presă, pagini de literatură, precum şi o panoramă a întregii prese dobrogene, prin polemici sau prin prezentarea de noi apariţii editoriale.
 
„Din cei patru kilometri şi jumătate de microfilme pe care îi deţine Biblioteca Judeţeană, o parte a fost scanată. Şi o parte din «Dobrogea Jună» a fost scanată şi se află astăzi la dispoziţia utilizatorului în formă electronică, ceea ce uşurează enorm munca cercetătorilor“, a spus amfitrioana manifestării, directorul BJC, Corina Apostoleanu. Totodată, aceasta a subliniat importanţa apariţiei volumului „Dobrogea Jună. Caleidoscop“: „O astfel de carte e extrem de valoroasă ca punct de cercetare. Din această carte afli nişte lucruri valoroase legate de Dobrogea, despre realităţile acelui moment“.

Un punct de plecare pentru o echipă mai mare 

„Sper ca cineva dintre tinerii studioşi de acum să continue cercetarea, deoarece acest volum este un punct de plecare. Pentru o adevărată monografie a acestei publicaţii este nevoie de muncă mult mai aprofundată. Ar trebui să lucreze un colectiv mai mare, deoarece de unul singur nu se poate“, a spus, în loc de concluzie, Gelu Culicea, coautor al volumului.
 
„În peisajul publicistic dobrogean, ziarul «Dobrogea Jună» s-a remarcat prin longevitatea sa. Între anii 1904-1906, 1911-1912, 1914-1919 a apărut săptămânal. Între anii 1923-1944, lunar şi zilnic. S-a autointitulat: organ al tinerimii dobrogene, 12 decembrie 1904-31 octombrie 1944. Director Constantin N. Sarry“, se arată în „Introducerea“ volumului.
 
În prefaţa lucrării, Constantin Cioroiu preciza: „Neîndoielnic, cea mai viguroasă publicaţie de opinie a locului a fost «Dobrogea Jună». Desfăşurată pe durata a patru decenii, apariţia acestui ziar, sub conducerea unui gazetar de excepţie, dobrogean «get-beget» Constantin Sarry, un grec născut la Constanţa, înainte de 1878, însă român patriot şi prin acţiune, şi prin expresie publicistică, a însemnat caligrafierea unei autentice cronici a României de la Mare din prima jumătate a secolului trecut. În coloanele sale au semnat toate numele importante de aici, însă şi nume din ţară care au contribuit la prosperitatea provinciei“.
 
Coperta cărţii este realizată de Aida Popovici, de la BJC. La finalul volumului se regăsesc şi rezumate în limbile: engleză, franceză, italiană, germană şi turcă. Pe 22 iunie, cartea a fost lansată în prezenţa a doi dintre cei trei autori: Gelu Culicea şi Iuliana David, Alina Sin (Ivanovici) neputând veni din Germania.
 
Sursă foto: ZIUA de Constanţa
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii