De-ale iernii
Evenimentele iernii in Constanta
13:12 16 01 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

info-sud-est.ro Spovedania lui Decebal Făgădău. De la dreapta lui Radu Mazăre, la întâlnirile cu procurorii DNA (II)

ro

20 Apr, 2016 23:09 1829 Marime text
 
Vă prezentăm partea a doua a materialului ce îl are în centru pe Decebal Făgădău, primarul interimar al Constanței, realizat de jurnaliştii de la info-sud-est.ro. Cu menţiunea că prima parte poate fi citită aici: Spovedania lui Decebal Făgădău. Din sătucul minier, la dreapta lui Radu Mazăre (I).

Pe parcursul celor patru ore de interviu, la doar două din cele aproape 50 de întrebări Decebal Făgădău a răspuns monosilabic. Ambele aveau legătură cu Radu Mazăre și făceau referire la cum îl vede actualul primar interimar pe predecesorul său. Când vine vorba de Radu Mazăre, fostul său viceprimar este mai zgârcit în vorbe decât în oricare alt subiect. Cu o privire goală, de cele mai multe ori privind într-un punct fix și cu o expresie mută și rece, ne răspunde sec la întrebările care vizează relația celor doi.

Primarul interimar se lansează într-un lung monolog detaliat și presărat cu multe secvențe din perioada în care a fost viceprimar. Povestește pe larg despre cei șase ani în care a fost adjunctul lui Radu Mazăre. Apoi este rugat să îl descrie pe fostul primar. Nicio urmă din narațiunea de până acum. Își scufundă obrazul în palma stângă, apoi își sprijină bărbia. Privește în gol, se gândește la o descriere succintă și corectă pentru amândoi.

După o pauză lungă și apăsătoare rostește un singur cuvânt: „Temerar”. Oftează, devine agitat. Tăcerea și întârzierea următoarei întrebări începe să-l apese: „Neconvențional”. Bate din piciorul stâng în semn de nerăbdare: „Cred că este suficient”. Atât are de spus după 6 ani petrecuți lângă unul dintre cele mai spumoase personaje politice ale României postdecembriste și cel mai longeviv și controversat primar al Constanței de până acum.

Simte că, dintr-un anumit punct de vedere, răspunsul este de-a dreptul bizar, îndoielnic și că deschide ușa interpretărilor mai mult decât dacă și-ar descrie fostul superior în detaliu. Și continuă:

„Până la momentul în care am fost ales viceprimar nu am avut nici un fel de dialog, nu prea aveam subiecte comune de discutat, pentru că… Relația a fost destul de pragmatică. În sensul că nu am petrecut concedii, vacanțe împreună, iar la birou am discutat numai lucruri legate de serviciu. Sincer, nici nu am stat să mă gândesc cum ar fi să îi fac o descriere lui Radu Mazăre, așa că mă incită oarecum întrebarea dumneavoastră. Dar cred că l-am caracterizat bine”, închide discuția Făgădău.


Capcana lui Făgădău

A doua întrebare la care Decebal Făgădău răspunde monosilabic are legătură tot cu fostul primar și cu trecutul succesorului său. L-am întrebat când i-a fost Radu Mazăre model? „2000-2004”, a venit răspunsul sec însoțit de o privire tăioasă, fără alte comentarii. Pe tot parcursul interviului, Decebal Făgădău a oscilat între a-și separa imaginea de Radu Mazăre și a nu se delimita de acesta. Nu a folosit nici un termen peiorativ, nu l-a condamnat, nu s-a dezis și cu atât mai puțin nu l-a jignit pe Radu Mazăre. Pe de altă parte, prin aluzii și afirmații indirecte a încercat în permanență să-și dezlipească eticheta de „viceprimar al lui Radu Mazăre”.

Decebal Făgădău este prins într-o capcană: Dacă nu face pași înapoi și nu scapă de o parte din balastul trecutului comun, povara acestuia îl va cocoșa într-o campanie electorală dificilă, mai ales prin prisma variantei alegerilor în două tururi. Dacă, dimpotrivă, se dezice vehement de Radu Mazăre, atunci pierde mare parte din electoratul acestuia și va risca să fie disprețuit în spațiul public pentru „trădarea” celui în dreapta căruia a stat timp de șase ani. Momentan, Făgădău încă reușește cu abilitate și diplomație să jongleze cu cele două situații.

Revenind la interviu, dacă Radu Mazăre i-a fost model actualului primar interimar doar în primul mandat al predecesorului său, „pentru că în perioada 2000-2004 lucrurile începuseră să evolueze în orașul Constanța și evoluaseră bine”, atunci de ce timp de 6 ani Decebal Făgădău nu a luat atitudine împotriva lucrurilor care nu au mai „evoluat bine” în perioada următoare? De ce nu a sancționat public derapajele și inițiativele deplasate ale lui Radu Mazăre? Explicația vine repede, dar nu este nici pe departe una satisfăcătoare sau credibilă. Mai degrabă, pare că Decebal Făgădău a vrut să-și continuie cariera politică și în administrație cu orice preț. Chiar și cu prețul tăcerii.

Actualul primar interimar încearcă să ne explice că activitățile și sarcinile erau clar împărțite între viceprimari și primar și că fiecare dintre cei trei se ocupa de „bucățica” lui. Chiar și așa, la fel cum „este o mândrie să fii viceprimar în orașul tău”, este probabil și o rușine să fii viceprimar în orașul tău când urbea devine cimitirul monumentelor istorice, desfigurată de construcții hâde și fără noimă, cu parcuri ciopârțite și cu o asistență socială scăpată de sub control. Toate acestea se petreceau în același timp în care șeful său dănțuia în carele alegorice, răsfățat de mângâierile divelor împănate și întruchipând, culmea, personaje istorice, mimând astfel un soi de viață culturală din lumea a treia.

Șase ani, nicio reacție, nicio demisie:

„Eu m-am ocupat de proiectele din zona peninsulară și el a promovat proiectele din stațiune, astfel încât să asigurăm o complementaritate a planului integrat de dezvoltare care în linii mari suna în felul următor: Avem o stațiune care a ajuns și prin eforturi personale ale lui Radu Mazăre la un nivel mare de notorietate și de atractivitate, dar care are o infrastructură destul de învechită. Și atunci trebuie să îi facem un upgrade acestei infrastructuri – promenada, pasarelele, parcarea supraetajată. Între timp, eu mă ocup de zona centrală, de zona peninsulară a orașului și, ulterior, legăm orașul de stațiune prin șoseaua de coastă, evident în etape, pentru că lucrurile nu se pot face peste noapte, cu atât mai mult într-o Românie în care durează trei ani să obții o hârtie și un an să faci lucrarea (…). Tocmai de aceea, eu voi face eforturi pentru a uni, pentru a suda stațiunea de oraș. Pentru că Mamaia, pe termen mediu, se va afla într-o competiție cu alte stațiuni de pe litoralul românesc. Mamaia are câteva puncte tari pe care trebuie să le conserve sau să le dezvolte (…). Are o notorietate peste medie, reprezintă principala destinație de vară, are în spate un oraș puternic care poate dubla oferta turistică, avem o infrastructură pe care trebuie doar să o conectăm corespunzător (…). Vă spun sincer că și acum, dacă aș fi dat timpul înapoi, probabil că multe investiții le-aș face tot în aceeași ordine (…). Pentru că în economia orașului nostru sunt câteva componente extrem de importante. Economia turismului și a serviciilor adiacente, economia portuară și a serviciilor adiacente și economia de permanență a orașului, care din păcate nu este foarte diversificată. Atunci, normal că tendința oricărui manager este de a maximiza rezultatul fiecărui tip de economie. Aici lucrurile au fost puțin separate. Tot ce aș încerca să fac în momentul de față ar fi să aduc la același nivel și orașul, așa cum arată, spre exemplu, promenada din Mamaia. Și cred că asta se va întâmpla într-un viitor destul de apropiat”.


Insistând pe faptul că în tot acest timp orașul a fost abandonat, adică exact zona Constanței despre care Făgădău susține că era în subordinea sa, iar el nu a semnalat în niciun fel, în spațiul public, prăbușirea orașului sub administrația Mazăre, acesta continuă:

„Înțeleg întrebarea dumneavoastră. Sună în felul următor: Dar de ce spui acum că stațiunea Mamaia a fost pe locul întâi și orașul a fost abandonat și de ce n-ai spus atunci? Pentru că trebuie să vă spun că înțeleg exact contextul în care s-au luat aceste decizii. Iar contextul vi-l spun pe scurt. Constanța a fost într-o permanentă opoziție. Asta înseamnă că nu prea am beneficiat de sprijin financiar din altă parte. Constanța este un oraș care contribuie cu 100 de lei la bugetul național și primește înapoi 14,4 lei. Asta este o statistică din 2015. Au apărut momente în care trebuia să tai de ici, de acolo bugetul și atunci mi-am dat seama că singurii bani de investiții serioși sunt banii europeni. Tocmai de aceea eu m-am ocupat de accesarea fondurilor europene. Nici nu cred că aș fi putut să duc mai multe proiecte decât cele pe care le-am implementat, pentru că în același timp aveam de coordonat și proiecte din zona metropolitană. Gândiți-vă că descărcarea autostrăzii și șoseaua Lumina-Ovidiu-Năvodari, împreună cu drumul Năvodari-Mamaia reprezintă un proiect important nu doar pentru Năvodari, ci este un proiect mai important pentru Constanța. Eu vă spun că, probabil, procentual, aș fi schimbat alocările, dar nu drastic. Cred că aș fi balansat mai mult înspre oraș, dar nu aș fi tăiat foarte mult din stațiunea Mamaia”.


Primarul care știe să delege și viceprimarul care știe să execute

Decebal Făgădău povestește că perioada celor șase ani cât a fost viceprimar în echipa lui Radu Mazăre „a trecut foarte repede, până la un moment dat, când a început să treacă mai greu”. Fostul viceprimar are numai cuvinte de laudă la adresa celui căruia i-a luat locul în Primăria Constanța și care a dispărut din viața politică și publică a Constanței după ce, fiind ministru al Mediului, a refuzat să își dea avizul pentru proiectul de suflet al lui Radu Mazăre: Șoseaua de Coastă:

„Domnul ministru Nemirschi, eu exact așa vorbesc cu domnul ministru Nemirschi, pentru că nu doar că suntem amici, dar e și o persoană pe care o respect foarte mult, o persoană extrem de inteligentă, de competentă și care a muncit mult de tot. Nicu Nemirschi a înființat prima zonă metropolitană din România. Nicu Nemirschi a creionat dacă vreți o strategie de dezvoltare a zonei noastre. El a elaborat împreună cu un colectiv mai larg Agenda Locală 21, un document programatic după care s-au dezvoltat multe dintre proiecte (…) Și pentru mine a urmat o perioadă în care a trebuit să învăț foarte mult, de muncă asiduă, pentru că cine a făcut un proiect, indiferent cât e de mic, știe ce presupune să faci asta. A urmat o perioadă în care municipiul nostru împreună cu țara și cu întreaga planetă au trecut printr-o perioadă de criză financiară și a trebuit să mai tăiem bani pe ici, pe acolo și nu știu cum, dar mereu de la mine se cam tăiau (…). Dar cu toate astea, Constanța, în momentul de față, ca zonă metropolitană, ca pol național de creștere, se luptă pentru locul 2 la absorbția de fonduri europene (…). Da, am învățat destul de multe lucruri, am realizat destul de multe lucruri, timpul a trecut repede, până într-un moment când au început să apară probleme. Probleme cu care sincer nu am fost obișnuit: percheziții, controale. Nu sunt lucruri pe care să ți le programezi sau să fii pregătit pentru așa ceva”.


Revenind la deciziile neinspirate din trecut și la faptul că Decebal Făgădău nu a fost niciodată vocal atunci când a venit vorba de inițiativele fostului primar, Făgădău recunoaște că au fost momente în care ar fi trebuit să fie mai vocal în relațiile cu colegii:

„Probabil că aș schimba ordinea câtorva proiecte și probabil că aș fi introdus câteva proiecte noi. Mi-aș fi dorit să fiu mai perseverent cu două proiecte legate de parcuri, care au fost abandonate. Cred că aș fi putut să fiu mai vocal și cu proiectul pistelor de biciclete care din considerente politice a fost ținut la sertar până în 2013. Numai că atâta vreme cât am fost viceprimar, am preferat ca 99,9% din activitatea mea să fie una administrativă, nu una politică. Sunt și decizii de ordin organizatoric, pe care le-aș lua altfel, acum, încercând să mă întorc în timp. Sunt probabil și lucruri pe care le-aș spune altfel, poate mai curajos, dacă m-aș întoarce în timp, unor colegi de-ai mei (…)”.


Radu Mazăre pare un șef pe cât de complex, pe atât de imprevizibil. În pofida ieșirilor publice, pe alocuri cu accente de isterie, fostul primar nu pare genul conflictual ci, mai degrabă, genul în umbra căruia dispari, fără explicații, fără zgomot. Am fost curioși să aflăm și dacă au existat momente dificile în care Decebal Făgădău a vrut să renunțe la funcția de viceprimar și să plece din Primăria condusă de Radu Mazăre:

„Eu am un mod mai diferit de a privi încercările. Momentele grele pentru mine sunt provocări și consider că dacă Dumnezeu îți dă ceva înseamnă că le poți duce (…). Au fost mai multe momente dificile. Nu aș putea să fac un clasament al lor. Da, am avut și momente în care am vrut să renunț (…). În 2013 a fost pentru prima dată când mi-am luat în viața mea concediu. În 2013, în luna august, mi-am luat concediu și am încercat să stau mai mult cu familia mea pentru că lipsisem destul de mult. A fost un moment în care am încercat să mă reașez puțin. Mi-am luat concediu pentru că simțeam că direcția în care ar trebui să meargă lucrurile și direcția în care mergeau cu adevărat lucrurile nu coincid. Și atunci, de cele mai multe ori, o analiză proprie este binevenită. Așa că mi-am luat acel concediu tocmai pentru a hotărî dacă voi continua în administrația publică sau dacă voi face o reconfigurare de traseu. Nu o să vă spun nici motivele, nici contextul, sunt lucruri care țin de intimitate…”.


Decebal Făgădău a insistat să nu vorbească despre contextul și problema care l-au determinat să reflecteze la posibilitatea „reconfigurării traseului”, dar un scurt exercițiu de memorie ne amintește că 2013 este anul în care derapajele lui Radu Mazăre escaladează și în care primarul deschide cutia penală a Pandorei cu bugetul cheltuit pentru unul dintre videoclipurile de promovare a stațiunii Mamaia: La sfârșitul lunii mai 2013, Radu Mazăre invita constănțenii „să îi ridice statuie” pentru modul în care arată stațiunea Mamaia. În 13 august 2013, un fotbalist de la Petrolul Ploiești a depus plângere penală susținând că a fost bătut de unul dintre bodyguarzii lui Mazăre. Două săptămâni mai târziu, fostul primar i-a numit „milogi și pomanagii” pe revoluționarii care protestau, împotriva anulării unor drepturi, în fața fostului premier Victor Ponta, aflat la Constanța. Sunt doar câteva exemple din ieșirile tot mai dese și excentrice ale celui care încleștase orașul și stațiunea asemenea unor proprietăți moștenite.

Îi amintim lui Decebal Făgădău de o secvență din vara anului 2014, atunci când Radu Mazăre nu putea părăsi țara din cauza problemelor penale și în care i-am surprins, la o terasă din Portul Tomis, în timpul programului, la o „ședință de lucru”: fostul primar, ambii viceprimari, iubita lui Radu Mazăre și alte cunoștințe. Fotografia pare o captură dintr-o comedie proastă, dar Decebal Făgădău pune totul pe seama stilului de lucru al fostului primar și amintește că astfel de secvențe sau zile de lucru similare erau des întâlnite în trecut:

„Radu Mazăre a știut să delege, asta mult mai bine decât o fac eu. Dar așa cum v-am spus, fiind neconvențional, știai de la început că asta e relația de lucru. M-ați surprins pe mine, dar cred că în egală măsură ați putut să surprindeți și alți colegi de-ai mei. De altfel știți că și conferințe de presă se organizau într-un spațiu neconvențional, pe o terasă. Acesta era stilul lui de viață, acesta era stilul lui de a lucra. Nu-l consider neapărat nepotrivit gândindu-mă la Radu Mazăre. Acesta era Radu Mazăre”.


Când vine vorba despre cum arată astăzi Constanța, după 15 ani în care orașul a fost condus de fostul primar și ce nu îi place la„moștenirea” lăsată de Radu Mazăre, fostul viceprimar nu este zgârcit cu descrierile, dar nici nu punctează concret problemele stringente ale orașului, rezumându-se la enumerarea unor teme generaliste:


„Da, poate lucrurile ar fi putut să arate altfel, dacă ar fi fost un echilibru mai mare atât pe raportul de forțe decizionale Constanța-București, cât și pe raportul de forțe politice locale. Nu am ascuns niciodată faptul că atunci când am preluat conducerea interimară a administrației orașul avea un aspect neprietenos, era prăfuit, nu era foarte înverzit și cred că am demonstrat că lucrurile se pot schimba și se pot schimba repede. Ce nu îmi place, e ciudat, pentru că înțeleg și cauzele la ce urmează să vă spun, nu îmi place că pentru cei de generația mea sau mai tineri, Constanța pare un oraș lipsit de perspective. Nu îmi place faptul că nu avem ramuri economice atractive pentru tineri cum ar fi zona de IT, software, tehnologie. Nu îmi place că mulți semeni de-ai noștri se mulțumesc să primească peștele în loc să învețe să îl pescuiască. Nu îmi place că multă vreme ne-am uitat la ceea ce ne separa ca oameni. În schimb, îmi place foarte mult istoria orașului, îmi place foarte mult provocarea pe care ți-o dă Constanța, orice în Constanța este o provocare. Da, și să mergi pe trotuar e o provocare. Da, orice în Constanța este o provocare. Îmi place că este un oraș al provocărilor. Îmi place faptul că orașul Constanța este un oraș sigur în comparație cu media națională. Constanța are în continuare vârfuri și vezi olimpicii noștri și premianții de la NASA, sportivii noștri de performanță și pare oarecum paradoxal pentru că nu avem baze sportive, dar avem niște rezultate excelente. Îmi place că oamenii, ușor-ușor, învață istoria locului și învață să devină constănțeni. Îmi place că, ușor-ușor, oamenii învață să iubească marea și tot ce este legat de mare. Și dacă acum 10-15 ani în Constanța nu cred că găseai un loc decent în care să mănânci pește, astăzi, iată, avem restaurante cu multe specialități de pește. Asta înseamnă că, sociologic vorbind, se produce o schimbare, o apropiere a oamenilor față de ceea ce înseamnă orașul nostru. Aici avem niște modele de succes și niște modele de eșec, de faliment. Avem orașul-port care este un model de succes și avem un model de faliment: oraș și port. Separate. Din păcate astăzi ne separă un gard și nu fructificăm disponibilitatea de dialog de ambele părți pentru că ne e teamă de un moment electoral. Sunt convins că după alegeri un dialog între cei care dau viață portului, nu cei care administrează, ci cei care dau viață portului și cei care dau viață orașului va exista. În sensul că fiecare va încerca să facă un pod și dincolo de gard”, conchide Decebal Făgădău după un monolog generos despre cum vede, astăzi, Constanța.


Făgădău, despre cum arată Constanța

Cât despre activitatea lui Radu Mazăre în cei 15 ani, fostul viceprimar devine, din nou, puțin mai rezervat, dar își asumă drept model primul mandat al lui Mazăre:


„Mi-aș dori ca mandatul 2016-2020 să fie cel puțin la fel de bun ca mandatul 2000-2004. În acel moment Constanța a avut o ascensiune fulminantă, iluminat în tot orașul, drumurile impecabile, autobuze noi, școli refăcute (…). Și a urmat o perioadă de declin pentru că opoziția și criza într-acolo te duc. Așa este viața, așa este orice fenomen gaussian: Are o perioadă de creștere, are o perioadă de vârf și are o perioadă de descreștere. Așa aș descrie și activitatea lui Radu Mazăre, strict legat de administrație (…)”.


„Nu am mai vorbit din ziua în care a fost arestat (…) Radu Mazăre s-a adaptat foarte bine la ce își dorea lumea. Eu nu sunt acel tip de lider”

Decebal Făgădău susține că nu a mai vorbit cu Radu Mazăre din ziua în care acesta din urmă a fost arestat. Inițial, sfătuit de avocați, ulterior ca o măsură de precauție, iar apoi pentru că, spune acesta, nu au ce să își mai spună:

„Nu am mai vorbit cu Radu Mazăre din ziua în care a fost arestat. O vreme avocații mi-au spus că ar fi o interdicție, ulterior am aflat că nu era o interdicție, ci era mai mult o măsură de precauție, iar în momentul de față consider că avem preocupări diferite și mi se pare absolut normal ca eu să mă uit la viitor. Sunt într-o poziție în care construiesc ceva pentru viitor. Știu că nu spun lucruri senzaționale și că în presă nu vinde seriozitatea, ci vând mai degrabă chestiile legate de senzațional, de lucrurile flashy. Radu Mazăre s-a adaptat foarte bine la ceea ce își dorea lumea. Eu nu sunt acel tip de lider. Mie îmi place un proiect, mie îmi place echipa, mie îmi place să păstrez un echilibru între responsabilitatea unei funcții, viața personală și, dacă vreți, un raport gen aisberg între ceea ce arăți și ceea ce ești cu adevărat”.


În continuare, primarul interimar a refuzat să vorbească despre contractele încheiate între Primăria Constanța și firmele preferate de fostul primar motivându-și decizia prin existența unor anchete aflate în desfășurare. Însă acesta a oferit garanții cu privire la existența unor proceduri foarte stricte de achiziție ulterior episoadelor care fac obiectul anchetelor procurorilor DNA.
 

Articol scris de Andreea Pavel şi Cristian Andrei Leonte.

Materialul complet poate fi citit pe info-sud-est.ro.

Ti-a placut articolul?

Comentarii