Tradiții și obiceiuri Cine nu se veselește de Sfântul Ion va fi trist tot timpul anului

Cunoscută și sub numele de „Sânt-Ion”, „Înaintemergătorul Domnului” sau „Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”, Ziua Sfântului Ioan Botezătorul marchează, astăzi, încheierea sărbătorilor de iarnă, începute, pe 6 decembrie, de Sfântul Nicolae. 

Este o sărbătoare plină de tradiţii şi semnificaţii. Se zice, conform credinţei populare, că, după Sfântul Ioan, se botează gerul, adică se face mai cald. Sunt oameni care serbează ziua de Sfântul Ion pentru ca Dumnezeu să le ferească gospodăriile de incendiu, iar animalele - de fiarele sălbatice. Se crede că Sfântul Ion este protectorul copiilor, astfel că femeile trebuie să se roage la el ca pruncii să li se nască sănătoşi, fără probleme fizice sau malformaţii. Tradiţia păstrează obiceiul ca, în această dimineaţă, fiecare om să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi ferit de boli în timpul anului. În acelaşi timp, ziua de Sfântul Ion este una a bucuriei, astfel că cine nu se veseleşte în această zi va fi trist tot anul.
Tot astăzi, există obiceiurile „Iordănitul femeilor” şi „Iordăneala”. Prima este o petrecere a nevestelor. Acestea se adună la o gazdă, unde aduc alimente şi băutură, petrecând până dimineaţa. Ele spun că astfel se „iordănesc”. Femeile se considerau în această zi mai tari şi cu mai multe drepturi decât bărbaţii, lăsându-şi toate obligaţiile de soţie şi de mamă în seama soacrelor şi chiar a bărbaţilor.

În ce priveşte „Iordăneala”, mai mulţi tineri, care, în ajunul Sfântului Ion, au luat agheasmă de Bobotează de la preot, în dimineaţa zilei de Sfântul Ion merg la biserică şi, la finele slujbei, stropesc fiecare om care iese, după care îl urează. Există credinţa că cei stropiţi vor fi sănătoşi tot anul. Oamenii „iordăniţi” trebuie să le dea bani urătorilor, cu care apoi, seara, chefuiesc.

Sursa foto: newstm.ro