Portrete
Oameni care au făcut istorie culturală în Dobrogea
07:47 09 12 2016 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Astăzi se lasă sec pentru Postul Crăciunului. Când este post aspru și când sunt dezlegări. Tradiții. Obiceiuri. Ce nu este bine să faci

ro

14 Nov, 2016 02:04 1491 Marime text
Primele menţiuni despre ţinerea acestui post provin din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin şi episcopul Leon cel Mare al Romei, iar hotărârea că toţi credincioşii să postească timp de 40 de zile s-a luat la Sinodul local din Constantinopol, ţinut în anul 1166, în timpul patriarhului Luca Chrysoverghi, potrivit crestinortodox.ro.
 
Postul Crăciunului se încheie pe 24 decembrie.
 
La ce este dezlegare și când
 
În Postul Crăciunului avem dezlegare la pește sâmbăta şi duminica.
 
Dar trebuie menţionat că prima săptămâna a acestui post, până în 21 noiembrie, la sărbătoarea Intrării în Biserica a Maicii Domnului, precum şi ultima săptămâna, în perioada 20-24 decembrie, sunt perioade cu postire mai aspră, zilele de sâmbătă şi duminică a acestor săptămâni a Postului nu au dezlegare la pește, ci doar la untdelemn şi vin.
 
În tipicul Sfântului Sava se menţionează că în zilele de luni, miercuri şi vineri, trebuie să poştim fără untdelemn şi vin.
 
În cazul în care, în aceste zile vom face pomenirea unui sfânt cu o cinstire mai largă, se face dezlegare pentru dragostea sfântului.
 
Post aspru în Ajun
 
Ziua de 24 decembrie poartă denumirea de Ajunul Crăciunului. E o zi de post mai aspru faţă de celelalte zile. Există obiceiul să nu se mănânce până la ora 3-4 p.m. Această practică aminteşte de postul ţinut în vechime de catehumenii care în seară acelei zile primeau botezul şi împărtăşirea cu Trupul şi Sângele Domnului.
 
 
Usturoiul alungă spiritele păguboase
 
În special în zonele rurale, în seara de Lăsatul Secului, gospodarii ung cu usturoi ferestrele caselor, uşile şi porţile gospodăriei. Potrivit acestui obicei, usturoiul alungă toate spiritele rele. Potrivit tradiţiei, masa festivă pentru Lăsatul Secului de Crăciun este aşezată lângă o icoană, la răsărit. De secole, la fiecare sărbătoare, masa festivă este acoperită cu o faţă de masă albă, iar în mijlocul acesteia se aşază o pâine şi sare. Această rânduială aminteşte de aspectul sacru al meselor sărbătoreşti. Mesenii gustă întâi o bucată de pâine înmuiată în sare, un obicei tradiţional care aminteşte de ospitalitatea populară. Pentru sărbătoarea de Lăsatul Secului, gospodinele împodobesc masa festivă cu preparate tradiţionale: sarmale, plăcinte cu brânză şi friptură de pasăre. Se bea vin obţinut din noua recoltă de struguri şi ţuică. Deoarece gazda cunoaşte preferinţele culinare ale oaspeţilor săi, fiecare invitat se poate răsfăţa după pofta inimii cu bucatele preferate: aperitive, ciorbe, preparate din carne şi delicatese cu dovleac şi cu mere.
 
Pieptul găinii prezice cum va fi vremea
 
O datină din străbuni este respectată în fiecare familie. La masa de Lăsatul Secului se aduce şi o găină. Tradiţia spune că pieptul găinii prezice cum va fi vremea: dacă pieptul găinii este gras, atunci va urma o iarnă grea; în cazul în care pieptul găinii nu are grăsime, iarna va fi uşoară şi vara va avea roade bogate. De asemenea, când se respectă obiceiurile sărbătorii, efectul pozitiv al tradiţiei se răsfrânge şi asupra animalelor de povară din gospodărie: ele vor fi sănătoase tot anul şi vor fi de ajutor gospodarului în munca făcută de acesta la câmp. Mai mult, furtunile şi grindina nu vor distruge recoltele familiei respective.
 
Ritualuri pentru atragerea ursitului
 
Prin tradiţie, fetele bătrâne care practică postul negru în această zi se vor căsători în anul următor, după Paşte. În unele zone ale ţării, fetele necăsătorite participă la ritualul „Bătutul pernelor“. Se spune că respectarea acestei tradiţii îmblânzeşte destinul şi cheamă mai repede ursitul în viaţa tinerei. În aceste zile, se oficiază ultimele nunţi din acest an. După data de 14 noiembrie, până după Bobotează, nu se mai fac nunţi.
 
La masa festivă se consumă alimente care atrag sporul
 
După datină, la masa festivă se consumă anumite alimente care atrag sporul în gospodăria respectivă: la aperitiv, se consumă ouă de puică, pentru a evita cheltuielile neprevăzute, ştiut fiind faptul că, adesea, găina râcâie şi împrăştie chiar şi boabele. Ciorba de peşte este binevenită, pentru ca în perioada postului să fim sprinteni precum peştii şi să înotăm în acest interval fără să „alunecăm“ în necazuri. La desert, se servesc plăcinte cu fructe şi cu legume, dar mai ales struguri sau stafide, care simbolizează sporul şi vigoarea spirituală.
 
Resturile de la masa festivă nu se aruncă la gunoi
 
Firimiturile de pâine şi de prăjituri de la masa festivă nu se aruncă la gunoi, ci se dau păsărilor sălbatice, pentru ca suratele lor să nu ciugulească recoltele în anul viitor. Alte resturi de la masa de Lăsatul Secului se aruncă spre răsărit, tot pentru a proteja gospodăria respectivă de pagubă. Gospodinele spală toate vasele în care au pregătit bucatele pentru masa sărbătorească, apoi le aşază pe masă cu gura în jos în noaptea ce deschide Postul creştin. Există credinţa că, în acest fel, spiritele rele nu se vor ascunde acolo şi nu-i vor ispiti pe creştinii din casa respectivă să renunţe la post.
În ziua sărbătorii, nu se spală, nu se ţese, nu se face curăţenie, pentru ca bolile şi paguba să nu intre în casa unde se împlineşte tradiţia. În familiile numeroase, cu mulţi copii, părinţii postesc pentru a-i proteja pe urmaşii lor de boli şi de accidente neaşteptate.
 
Femeile dau de pomană săracilor turte din mălai
 
În numeroase localităţi din Muntenia şi Oltenia, gospodinele prepară turte din mălai şi ouă, pe care le dau de pomană săracilor. Aceste ofrande preparate din mălai, un aliment de bază în mediul rural, atrag sporul în casa persoanei care a împlinit ritualul.
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii