Preluare tvr.ro Radu Mazăre. Anticorupţia la români, episodul 3(video)

"Pot sa obţin nişte achitări?" - l-a întrebat senatorul Alexandru Mazăre, fratele primarului Constanţei, pe senatorul Cătălin Voicu. Să fi fost doar o discuţie la restaurant? Probabil că nu, dacă ţinem cont de faptul că soţul magistratei care îl judeca pe Radu Mazăre este unul dintre amicii senatorului Voicu.

Potrvit unui material aparut pe tvr.ro, patru ani de ancheta şi doi de judecată nu l-au făcut pe Radu Mazare să se predea, aşa cum mima la una din audierile sale la DNA. Dimpotrivă, primarul a îmbrăcat haina militară şi a demarat propriul război împotriva procurorilor.

La urma urmei, de ce să fie Radu Mazăre neliniştit de procesul în care e acuzat de un prejudiciu de peste 100 de milioane de euro? Iată ce discuta fratele său, senatorul Alexandru Mazăre, cu senatorul Cătălin Voicu pe 26 noiembrie 2009, în separeul de la restaurantul Select, fără să ştie că sunt ascultaţi de SRI.

"Pot să obţin nişte achitări?"

Mazăre Alexandru: "Am şi eu o întrebare..."

Voicu Cătălin: "Da"

Mazăre Alexandru: "Eu pot să obţin în speţă, acuma, nişte achitări?"

Voicu Cătălin: "Sigur că da..."

Este un fragment al convorbirii din 26 noiembrie 2009 dintre senatorii Cătălin Voicu şi Alexandru Mazăre, interceptată ambiental de SRI la restaurantul Select din spatele Guvernului şi redată în rechizitoriul de trimitere în judecată a senatorului Voicu.

Era un palavragiu lăudăros senatorul Voicu, aşa cum s-a spus de către unele voci politice, sau chiar putea să aranjeze un dosar?

Legăturile lui Voicu

Senatorul Alexandru Mazăre este fratele mai mic al primarului Constanţei, Radu Mazăre, judecat la Curtea de Apel Bucureşti într-un proces privind retrocedările ilegale de plaje şi faleze de la Constanţa, cu un prejudiciu de peste 110 milioane de euro.
La acea dată, procesul lui Radu Mazăre era judecat de magistratul Lia Savonea. Soţul acesteia, avocatul Mihai Savonea, este un cunoscut al senatorului Voicu şi un apropiat al avocatului Cezar Bivolaru. Savonea şi Bivolaru lucrează împreună în dosare comerciale.
Cezar Bivolaru este, la rândul lui, un apropiat al senatorului Voicu şi al deputatului Viorel Hrebenciuc.
Voicu şi Bivolaru îşi au cabinetele individuale de avocatură în aceeaşi clădire de pe strada Carol Davila.
Voicu l-a recomandat pe Bivolaru omului de afaceri Costel Căşuneanu, potrivit declaraţiei făcute în faţa Instanţei supreme de avocatul lui Căşuneanu, Gheorghiţă Mateuţ.
De asemenea, avocatul Bivolaru l-a asistat pe Viorel Hrebenciuc când a fost audiat în ancheta procurorilor DIICOT privind traficul de armament, disjuns din dosarul Omar Hayssam, şi pe Gigi Becali, un alt apropiat al lui Hrebenciuc, în dosarul de sechestrare de persoane.
În legislatura 2004-2008, Cătălin Voicu a fost deputat de Bacău, fieful lui Viorel Hrebenciuc.
Înainte de a fi arestat, senatorul Voicu a avut interdicţia de a lua legătura cu avocatul Cezar Bivolaru, judecătorul Florin Costiniu, Marian Vanghelie, Viorel Hrebenciuc şi Dan Ioan Popescu.
Cezar Bivolaru şi-a început cariera de avocat în 1995 şi a profesat timp de trei ani la cabinetul lui Florin Costiniu, la acea vreme avocat, devenit ulterior judecător la Înalta Curte.

Alte legături

Alături de Radu Mazăre, în procesul de la Curtea de Apel Bucureşti este judecat şi notarul Aurel Jean Andrei. Acesta este soţul judecătoarei Laura Andrei, vicepreşedintele Tribunalului Bucureşti. Potrivit unor surse de la Tribunalul Bucureşti, Lia Savonea şi Laura Andrei sunt amice. Ele au fost colege la conducerea Secţiei I penale a tribunalului. Lia Savonea era preşedintele secţiei, iar Laura Andrei vicepreşedinte.

Judecătoarea Savonea se retrage

După izbucnirea scandalului Voicu, judecătoarea Lia Savonea se retrage din dosarul Mazăre. La 22 ianuarie, Savonea solicita să fie degrevată de acest dosar, întrucât i-a fost prelungită delegarea în funcţia de preşedinte al Curţii de Apel Bucureşti (în locul lui Dan Lupasu, membru CSM autosuspendat din funcţia de la CAB). "Faţă de volumul activităţilor administrative şi în raport de faptul că particip la încă două şedinţe de judecată lunar, mă aflu în dificultate în a gestiona corespunzător activităţile la care am făcut referire," arată judecătoarea Savonea în cererea de retragere din dosarul Mazăre. Locul ei a fost luat de judecătoarea Elena Ursulescu, şefa Secţiei a II-a penale a CAB. Ulterior, la data de 30 aprilie, soţii Savonea au fost audiaţi la DNA în dosarul Voicu.

Şi în dosarul Tender

Lia Savonea a făcut parte, alături de judecătorii Niculina Alexandru şi Daniel Grădinaru, din completul care, la data de 3 iulie 2009, a trimis dosarul Tender la Curtea Constituţională. Dosarul a revenit, iar acum judecătorii (mai puţin Niculina Alexandru, care a promovat la Instanţa Supremă), trebuie să se pronunţe în legătură cu cererea lui Tender de ridicare a sechestrului asigurator.
Judecătoarele Lia Savonea şi Niculina (Nina) Alexandru, cea care l-a achitat anul trecut pe Corneliu Iacobov, sunt apropiate. Savonea a înlocuit-o pe Alexandru în funcţia de preşedinte al Secţiei I penale în septembrie 2003, dar au continuat să lucreze împreună. "M-am ocupat de formarea profesionala continuă a judecătorilor şi de practica neunitară, alături de noul preşedinte al secţiei', a declarat Niculina Alexandru la interviul de promovare la Înalta Curte de la CSM.

Isprăvi din trecut
Judecătoarea Lia Savonea - pe atunci şefa Secţiei I penale a Tribunalului Bucureşti - a decis, în mai 2006, eliberarea din arest a lui Ovidiu Tender. Decizia ei a fost contrazisă de Curtea de Apel, care l-a menţinut în arest pe omul de afaceri. Ea este şi cea care, în martie 2005, a decis eliberarea lui Corneliu Iacobov, hotărâre de asemenea contrazisă de magistraţii Curţii de Apel. În februarie 2006, Lia Savonea a respins cererea de recuzare a judecătoarei Maria Tripadus, formulată de procuror. Ulterior, judecătoarea Tripadus a respins cererea de arestare a lui Dinu Patriciu.

Omul potrivit la locul potrivit

Cum e posibil aşa ceva, în condiţiile în care, din martie 2005 a fost introdusă repartizarea aleatorie computerizată în instanţele din România? În cartea sa "Corupţia şi anti-corupţia în sistemul juridic", judecătorul Cristi Danileţ răspunde: ‘Este posibil ca o cauză să fie atribuită unui anumit judecător prin intermedierea grefierului/judecătorului ce are această atribuţie care, prin activitatea indelungata cu softul, poate anticipa completul de judecată căruia îi va reveni o anumită cauză: fie operaţiunea nu se efectuează în ordinea intrării dosarelor, fie se introduc variabile de timp pentru o perioadă în care este doar o singură posibilitate de atribuire (un singur complet), fie se introduc criterii de complexitate eronate pentru a ghida dosarul către un anumit complet". "Chiar şi părţile pot ocoli sistemul de distribuire aleatorie a dosarelor: astfel, deja este extinsă practica justiţiabililor/avocaţilor de a formula mai multe acţiuni cu acelaşi conţinut care se înregistrează pe rând la instanţă. După distribuirea lor unor complete diferite, partea renunţă la acţiunile ce au ajuns în faţa completelor "nedorite", arată judecătorul Danileţ în cartea sa.

 

Sursa: tvr.ro