Alba-neagra cu articolele din legea 422/2001 Virgil Lungu spune că Geamia Hunchiar nu are stabilită zonă de protecţie - Instanţa zice altceva

Problema legată de clădirea D+P+2M+M, de pe bulevardul Tomis nr. 41A, care s-a ridicat la o distanţă de 1,2 metri de Geamia Hunchiar, monument istoric datând din 1862 şi aparţinând cultului musulman din Constanţa este departe de a se termina. Lucrarea a fost începută fără respectarea avizului nr. 99/Z/2008 dat de Ministerul Culturii, care prevedea ca distanţa faţă de colţul de sud-est al moscheii să fie de trei metri

În conformitate cu art. 59 din Legea nr. 422/2001, Tribunalul Constanţa a stabilit că în situaţiile în care nu este stabilită zona de protecţie, cum este şi cazul Geamiei Hunchiar, "se consideră zonă de protecţie suprafaţa delimitată cu o rază de 100 de metri, măsurată la limita exterioară, de jur-împrejurul monumentului". La rândul său, Virgil Lungu, directorul executiv al Direcţiei pentru Cultură Constanţa, susţine şi el că geamia nu are stabilită zonă de protecţie, dar invocă articolul 9 din aceeaşi lege 422/2001, ignorând art. 59.

Muftiatul Cultului Musulman, în calitate de reclamant în procesul cu SC Cin Cin SRL, a obţinut la sfârşitul anului trecut, în noiembrie, anularea autorizaţiilor de construire nr. 1886/08.08.2008 şi 2027/28.08.2008 privind imobilul situat exact lângă monumentul istoric. Câteva zile mai târziu, SC Cin Cin SRL a depus recurs, care urmează a se va judeca pe 23 martie.
Între timp, până când instanţa va rejudeca dosarul, se pare că reprezentanţii SC Cin Cin SRL încearcă să distragă atenţia de la aspectul legat de zona de protecţie aşa cum este prevăzută în lege, prin invocarea altui articol din lege decât cel care a fost legal invocat de instanţă la judecarea pe fond a dosarului nr. 8755/118/2008. Aceştia au depus anumite acte care vor constitui probă la dosar, emise de Direcţia Judeţeană de Cultură şi Patrimoniu Naţional, în care se precizează că Geamia Hunchiar nu are stabilită zona de protecţie şi se invocă art. 9 din Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. Precizăm că Geamia Hunchiar se află la poziţia 561 în Lista Monumentelor Istorice.

Unde-i limita de 100 de metri de jur-împrejurul Geamiei?

Astfel, la o zi după ce SC Cin Cin SRL a transmis solicitarea nr. 92/17.01.2011către Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional, cerând să li se spună clar dacă monumentul istoric Geamia Hunchiar are stabilită zonă de protecţie, directorul executiv al instituţiei, Virgil Lungu, trimite răspuns, invocând articolul 9 din Legea 422/2001, şi precizează că Geamia nu are stabilită zonă de protecţie. Răspunsul dat de Virgil Lungu administratorului SC Cin Cin SRL, Sorin Mocianu, vine să contrazică, într-un anume fel, decizia Tribunalul Constanţa, redactată pe 5 noiembrie 2010, în dosarul 8755/118/2008. Astfel, aşa cum se arată în cuprinsul deciziei, instanţa precizează că în spiritul articolului 59 din legea 422/2001, "până la instituirea zonei de protecţie a fiecărui monument istoric potrivit articolului 9 se consideră zonă de protecţie suprafaţa delimitată cu o rază de 100 de metri în localităţi urbane, 200 de metri în localităţi rurale şi 500 de metri în afara localităţilor, măsurată de la limita exterioară, de jur-împrejurul monumentului istoric". Cu alte cuvinte, chiar dacă nu are stabilită zonă de protecţie, ar fi trebuit să se ţină cont de cei 100 de metri prevăzuţi de lege, ceea ce în mod clar nu s-a făcut, având în vedere construcţia care s-a ridicat la distanţa de 1,2 metri de Geamie.
Potrivit deciziei instanţei, în condiţiile în care Geamia Hunchiar este un imobil de cult înscris în lista monumentelor istorice, se constată că emiterea unei autorizaţii de construire în perimetrul de protecţie instituit de articolul nr. 59 din Legea 422/2001 constituie un act vătămător pentru reclamantul Muftiatul Cultului Musulman, pentru a justifica interesul acestuia în sesizarea instanţei de judecată. În plus, se precizează că pentru monumentul istoric deţinut de reclamant nu s-a realizat delimitarea zonei de protecţie, sens în care acest lăcaş de cult beneficiază de o zonă de protecţie delimitată pe o rază de 100 de metri, imobilul edificat de către pârâta SC Cin Cin SRL în baza autorizaţiilor de construire contestate situându-se în acest perimetru.
Menţionăm că l-am contactat şi pe directorul Virgil Lungu pentru a-i solicita opinia faţă de această situaţie, însă acesta a precizat că nu poate vorbi pentru că este la spital după care a închis. Vom reveni cu punctul său de vedere într-o ediţie viitoare.
Precizăm că în noiembrie 2010, când s-a dat decizia de anularea a celor două autorizaţii, instanţa a stabilit că Primăria Constanţa, care a emis autorizaţiile de construire, anulate într-un final, a procedat la emiterea acestora în mod nelegal, pentru că nu avea calitatea de autoritate competentă. Potrivit art 48 litera d. din Legea 422/2001competenţa aparţine Consiliului Judeţean, întrucât lucrarea de construire realizată de beneficiar este efectuată în zona de protecţiei a unui monument istoric.

Plângere către secretarul de stat de la Ministerul Culturii

Până când se va judeca recursul, pe 23 martie, reprezentanţii Muftiatului nu stau cu mâinile în sân, văzând cum monumentul istoric datând din 1862 se degradează pe zi ce trece din cauza clădirii de lângă. Potrivit celor declarate de muftiul Cultului Musulman, Iusuf Muurat, s-a făcut o sesizare către secretarul de stat din Ministerul Culturii referitor la răspunsul pe care şeful Direcţiei Judeţene pentru Cultură l-a transmis către SC Cin Cin SRL, în numai o zi de la solicitare, privitor la delimitarea zonei de protecţie. În plus, încă de la declanşarea problemei legate de construirea imobilului de birouri de lângă Geamie, statul turc s-a implicat activ în soluţionarea situaţiei. În 2008, cinci parlamentari turci au venit la Constanţa pentru a vedea cu ochii lor cum stau lucrurile. Pentru că Geamia prezintă deja fisuri, Ambasada Republicii Turcia a iniţiat un proiect de consolidare care ajunge la nu mai puţin de un milion de lei.