Apartamentul lui Rachieru, sub sechestrul DNA

Judecat pentru un prejudiciu imputat de DNA de peste un milion de euro, directorul general al RADET Constanţa, Ilie Rachieru, a stat luni bune cu apartamentul sechestrat, până ce instanţele s-au îndurat de el şi i-au ridicat sechestrul. Aplicată de DNA, măsura sechestrului asigurător a fost ridicată, în cele din urmă, după numeroase plângeri din partea lui Rachieru, de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti, care i-au admis recursul.

Concret, sechestrul a fost aplicat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, prin ordonanţa din 15.04.2008, în dosarul penal nr. 156/P/2007. Procesul verbal de instituire a sechestrului a fost încheiat pe 21 aprilie 2008, iar măsura sechestrului asigurător a fost instituită asupra „tuturor bunurilor mobile şi imobile care aparţin lui Ilie Rachieru, pentru un prejudiciu în cuantum de peste 1 milion de euro, cauzat Consiliului Local Constanţa“. Indignaţi de măsura aplicată de DNA, soţii Ilie şi Maria Rachieru s-au plâns instanţei. În primă fază, cei doi s-au adresat Tribunalului Constanţa, plângerea fiind înregistrată sub numărul 4390/118/2008. În dosarul cu pricina, soţii Rachieru au invocat trei motive în susţinerea acţiunii lor. Mai exact, aceştia au susţinut că organul care a aplicat sechestrul avea obligaţia legală de a proceda la evaluarea bunurilor supuse sechestrului, dar, din menţiunile procesului verbal, nu rezultă că reprezentanţii organului de urmărire penală ar fi evaluat bunul respectiv.

Apartamentul, proprietate comună

De asemenea, Maria şi Ilie Rachieru au mai precizat că măsura asigurătorie a fost dispusă de DNA doar pentru bunurile lui Ilie Rachieru, iar apartamentul pe care s-a pus sechestrul este proprietate comună, drept pentru care i se aduce atingere dreptului de proprietate al soţiei sale. Nu în ultimul rând, familia Rachieru a afirmat că „nu există niciun reper procedural, legal, prin care să se fi constatat în prealabil existenţa şi întinderea unui eventual prejudiciu suferit de o presupusă parte vătămată, care până la acest moment procedural nu s-a constituit parte civilă“. „Singurul element avut în vedere de organul de urmărire penală la momentul când a stabilit valoarea prejudiciului a fost un raport de constatare tehnico-ştiinţifică, contestat de noi, întrucât proba nu a fost administrată în condiţiile prevăzute de procedura penală“, au încheiat Maria şi Ilie Rachieru. Între timp, dosarul în care s-a dispus instituirea sechestrului asupra apartamentului a fost trimis în instanţă şi se judecă şi la acest moment, la Tribunalul Bucureşti. La rândul lor, instanţele constănţene nu au vrut să ridice sechestrul, astfel încât Rachieru s-a adresat, prin avocat, judecătorilor bucureşteni. În cele din urmă, magistraţii Curţii de Apel Bucureşti i-au admis recursul şi au hotărât ridicarea sechestrului asigurător dispus de DNA. Menţionăm că în dosarul penal aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, Ilie Rachieru este judecat pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi luare de mită.