350.000 de euro pentru suferinte

Duminica, 07 Martie 2010 | 23:07:49
Cecilia ZAREA Print

Tag-uri: deportare legea 221/2009 despagubiri regim comunist lagar de munca
(953)

Femeia s-a adresat Tribunalului ConstanÅ£a, solicitând despăgubiri pentru atrocităţile îndurate în timpul regimului comunist

În acÅ£iunea depusă la instanţă prin intermediul avocatului său, femeia arată că s-a născut în 1948, în comuna Săcălaz, din TimiÅŸ, iar la momentul la care coÅŸmarul comunist a început pentru ea ÅŸi familia ei era doar un copil de trei ani. Cu o soră mai mare, care avea zece ani, ÅŸi un frate de ÅŸase ani, femeia, pe atunci copil, privea neputincioasă ÅŸi fără să înÅ£eleagă, la drama prin care trecea familia ei. Cu tatăl rămas invalid de un picior ÅŸi cu mama însărcinată cu cel de-al patrulea copil, fetiÅ£a de atunci a trăit coÅŸmarul de a-ÅŸi vedea părinÅ£ii bătuÅ£i ÅŸi umiliÅ£i, întreaga familie fiind transportată din TimiÅŸoara până la Prut în vagoanele în care erau transportate animalele. Concret, femeia povesteÅŸte că, după cel de-al doilea Război Mondial ÅŸi după seceta din 1947, familia sa se afla într-o situaÅ£ie foarte gravă. Chiar ÅŸi aÅŸa, într-o noapte din 1951, în jurul orei 03.00, zeci de militari ÅŸi ofiÅ£eri ai MiliÅ£iei au descins în curtea casei lor ÅŸi, intrând peste cei cinci oameni care, până atunci, dormeau liniÅŸtiÅ£i în paturile lor, fără să bănuiască ororile care aveau să li se întâmple, le-au pus pistoalele la tâmplă, inclusiv celor trei copii, ÅŸi i-au luat pe sus din casă, urmând ca aceÅŸtia să ia calea surghiunului. ScăldaÅ£i în lacrimi ÅŸi cocoÅŸaÅ£i sub lovituri, fetiÅ£a de trei ani, fraÅ£ii ei, ÅŸi părinÅ£ii copiilor s-au îmbrăcat pe apucate ÅŸi s-au grăbit să iasă din casă, pentru a scăpa de forÅ£a ÅŸi intensitatea loviturilor aplicate de militari ÅŸi miliÅ£ieni deopotrivă. În încercarea de a-ÅŸi salva familia de la o moarte sigură, tatăl reclamantei, deÅŸi invalid, i-a înfruntat pe cei care aveau să le devină călăi ÅŸi le-a cerut să le permită să ia cu ei măcar una din cele 300 de oi pe care le aveau, astfel încât să nu moară de foame. Pentru „impertinenÅ£a" de a-ÅŸi fi cerut o mică parte din avutul agonisit o viaţă, bărbatul a fost bătut cu bestialitate ÅŸi apoi aruncat între soÅ£ia ÅŸi copiii săi, întocmai ca un animal.

ÎnghesuiÅ£i în trenul morÅ£ii

Târâtă, îmbrâncită, umilită, întreaga familie a fost mai mult „mânată" spre gată unde, alături de alÅ£i năpăstuiÅ£i ai sorÅ£ii ÅŸi duÅŸmani ai regimului, a fost urcată forÅ£at într-un tren de animale ÅŸi transportată spre Prut. Prin avocatul său, femeia a arătat că „la urcare, au fost număraÅ£i precum vitele ÅŸi li s-a făcut prezenÅ£a prin notarea într-un caiet a numelui tuturor celor care au fost urcaÅ£i în vagoane. Apoi vagonul a fost închis pe dinafară cu lacăt ÅŸi zăvor". Fără să le spună cineva unde urmau să plece, când urmau să ajungă, dacă urmau să trăiască sau să fie duÅŸi la moarte, oamenii au aÅŸteptat în teroare plecarea trenului. UmilinÅ£ele abia urmau să înceapă. ÎnfometaÅ£i ÅŸi înspăimântaÅ£i, epuizaÅ£i ÅŸi rămaÅŸi fără lacrimi, după ore în ÅŸir de mers în necunoscut, oamenii au început să aibă nevoie să meargă la toaletă. Abia în acel moment, povesteÅŸte femeia care a dat în judecată statul, „au realizat cu toÅ£ii că vagonul, fiind destinat transportului de animale, nu avea toaletă. Trei zile a mers în necunoscut ceea ce avea să devină trenul morÅ£ii. Timp de trei zile, trenul a făcut trei opriri, câte una pe zi, timp în care oamenii îÅŸi primeau raÅ£ia ce consta într-o felie de pâine uscată ÅŸi un pahar cu apă. În cele din urmă, trenul s-a oprit. Cu pistoalele soldaÅ£ilor la tâmplă, copiii au fost forÅ£aÅ£i să-ÅŸi înghită suferinÅ£a ÅŸi s-o reducă la tăcere.

Vii sau morÅ£i, oamenii reveneau în lagăr

UrcaÅ£i în camioane militare, acoperite cu prelate, oamenii au fost transportaÅ£i într-o mlaÅŸtină, în zona Prutului. După un instructaj în care militarii le-au explicat răstit că cine încearcă să fugă va fi omorât pe loc ÅŸi că nu au voie să primească vizite de niciun fel, prizonierii au fost puÅŸi la muncă. Fără hrană ÅŸi fără adăpost, aceÅŸtia au fost obligaÅ£i să-ÅŸi ridice singuri colibe din stuf. Pentru că era invalid ÅŸi nu a putut să-ÅŸi ridice coliba, tatăl femeii care a dat în judecată statul a fost bătut din nou cu bestialitate. Ulterior, ceilalÅ£i prizonieri i-au ajutat să-ÅŸi încropească un adăpost. Încă de a doua zi, în lagăr au început să curgă cadavrele. Trupurile neînsufleÅ£ite ale bărbaÅ£ilor ÅŸi femeilor care au încercat să evadeze din iadul pământean erau târâte înapoi în tabără. Fie că erau împuÅŸcaÅ£i în spate, fie că se înecau, oamenii întotdeauna se întorceau în lagăr. MorÅ£i sau vii. Nu exista scăpare. Doi ani mai târziu, în urma unei revărsări a Prutului, prizonierii au fost relocaÅ£i în comuna gălăţeană FrumuÅŸiÅ£a, iar în cele din urmă, au fost duÅŸi pe un câmp de pe malul Prutului. Pentru că s-a constatat lipsa mai multor oameni care reuÅŸiseră să fugă în învălmăşeala plecărilor, cei rămaÅŸi, printre care ÅŸi reclamanta ÅŸi familia ei, au fost bătuÅ£i cu cruzime. ObligaÅ£i să-ÅŸi construiască locuinÅ£e din chirpici, tatăl femeii a fost din nou brutalizat. Ani de zile, oamenii au îndurat bătăi, muncă silnică ÅŸi o lipsă acută de hrană. Copiilor li s-a interzis să meargă la ÅŸcoală. În cele din urmă, în 1955, femeia, împreună cu familia ei, a primit permisiunea să plece din lagăr, dar cu condiÅ£ia să nu se întoarcă în comuna din care fuseseră strămutaÅ£i. Bunurile lăsate în urmă aveau să fie pierdute pentru totdeauna. SuferinÅ£a familiei a continuat ÅŸi după eliberarea din lagăr. La momentul de faţă, femeia a dat în judecată statul român ÅŸi cere despăgubiri pentru toate suferinÅ£ele îndurate în timpul regimului comunist. Rămâne de văzut dacă instanÅ£a va aprecia că se justifică suma de 350.000 de euro pretinsă de reclamantă.

• - CSM discută azi numirea judecătoarei Frangu:Se caută ÅŸef pentru SecÅ£ia penală a CurÅ£ii de Apel
• - Happy-end pentru Tusac:InstanÅ£a închide azi procesul pentru referendumul de la Mangalia
• - Goana după recurs:Cine a atacat sentinÅ£a în procesul ISU
• - Ce vor magistraÅ£ii bucureÅŸteni: RADET ConstanÅ£a, la un pas să intre în procesul lui Rachieru
• - SentinÅ£a ISU Dobrogea ÅŸi „atelierele" de falsificat: „ProtejaÅ£ii" cui s-au ales cu încadrarea anulată

Comentarii (0)