In cautarea iluziilor pierdute

La mijlocul verii, dupa spectaculoasele batai cu flori in Parlament alesii nostri vad cu mirare cum fala Romaniei piere ba la un capat, ba la altul de tara si ei abia acum se dumiresc de consecinte. Un exemplu proaspat ne-a aratat premierul, angoasat parca din senin ca nu mai vin turisti in Delta. Si intr-un populist indemn Hai in Delta! a luat-o pe urmele ministrului sau care, ne amintim bine, dupa repetate sperieturi televizate despre aviara si dupa distrugerea tuturor orataniilor de prin ograzile oamenilor ni s-a aratat infulecand copane de pui fripti la o conferinta televizata. Indemnul lui era: mancati, bucurati-va ca nu a fost decat o sperietura nationala! De data aceasta, camerele de luat vederi au migrat de pe litoralul gol, intelenit in gunoaie, cu monstri ascunsi in adancuri, cu imagini selenare, nu departe, in delta, unde, de asemenea, nu se mai vede picior de turist, unde viata a stagnat intr-o dulce, lunga asteptare. Si au fost formulate si cauzele imobilismului turistic: ciolaniada precedenta care a dus la distrugerea a tot ce aveam mai bun si peren. In plus, vreo cativa politicieni mai putin cunoscatori prin hatisurile miraculosului paradis al lumii, cum fusese numita candva aceasta Mesopotamie romaneasca, sa fi dorit sa petreaca o scurta vacanta, intr-un suprem sacrificiu, si pe meleaguri mioritice, si iata au tras semnalul - vai, saraca delta noastra! Evident, randurile de fata, ingrosate si dintr-un sens si din altul se doresc doar un apel la ratiune. Prea multi nu vad nici ca viata nu este selenara la mare, nici anaeroba in delta. Cate posturi de televiziune si cate ziare mai promoveaza astazi frumusetile deltei, bunaoara, performantele ei, sau cum sa invatam sa respectam si sa protejam natura? Cati romani stiu astazi ca Delta Dunarii este unica delta din lume declarata Rezervatia Biosferei, ca aici se mai gasesc specii unice precum ar fi pelicanul cret, nurca europeana, sturionii, ca au fost inventariate pana in prezent peste 5 500 de specii de flora si fauna, din care 331 de specii de pasari si 132 de specii de pesti atat marini, cat si de apa dulce? Ca Delta Dunarii se afla din punct de vedere al diversitatii biologice pe locul al treilea in clasamentele UNESCO, dupa marea bariera de corali din Australia si Arhipelagul Galapagos din Ecuador. Ca ea, Delta Dunarii, este mai importanta decat Delta Amazonului, ca este cea mai mare zona din Europa, bine conservata, a treia delta din continent ca marime. Mai are si alte superlative dar sa ne intrebam retoric cui mai apartin cei 5 800 kmp de delta, adica 2,5% din suprafata Romaniei? De ce sa nu vorbim despre reconstructia ecologica a Deltei Dunarii, sau despre redimensionarea ei economica? Despre educatie civica si consecintele lipsei acesteia? Astazi in delta, cel mai mare rapitor este omul, care traieste, firesc, din produsul natural al deltei, afirma recent directorul unui institut de cercetare. Desigur, nu se referea la cei 15.000 de locuitori ai ei care creeaza cea mai mica presiune asupra ecosistemelor. Pericolul cel mare vine din partea turismului, care, la ora actuala, se desfasoara cu predilectie pe "bulevardul Sulina", devenit un loc de agrement, din pacate cu ecosistemul distrus partial de poluare, peturi aruncate peste tot locul, berberi care se intrec cu ambarcatiuni de viteza etc, etc. Tocmai de aceea oamenii de stiinta care se apleaca cu interes si ingrijorare asupra fenomenului Delta Dunarii cred ca a venit timpul sa adoptam o noua conceptie si o strategie de promovare a turismului in delta. Pornind de la o disipare a zonelor de interes turistic, pe alte 19-20 de trasee acvatice, astfel ca delta sa fie cunoscuta si in alte parti, iar presiunea sa scada pe bratul Sulina, in zona Crisan, Sulina s.a.m.d. Lucrurile sunt mult mai complexe si cu multe termene, ca sa nu privim sceptic la gesturile pripite din aceasta vara a celor care muta camerele de luat vederi de pe un obiectiv pe altul. Ar trebui sa fim mai circumspecti si cu puii de la rotisorul ministeriabil si cu mirificul nestrabatut inca de barcile omniprezentului premier. Si sa sustinem cu grija si pe termen lung educatia, dragostea pentru mediu, sentimentul de apartenenta la valorile nationale.