CNE Cernavodă este proiectată împotriva efectelor unui cutremur

Conducerea CNE Cernavodă urmăreşte cu atenţie evoluţia situaţiei de urgenţă generală de la Centrala Nuclearoelectrică Fukushima Daiichi din Japonia, declarată ca urmare a distrugerilor devastatoare cauzate de cutremurul şi valul tsunami din data de 11 martie 2011.

Este de înţeles ca în acest context să apară o serie de întrebări şi opinii legate de securitatea altor instalaţii nucleare. Informaţiile disponibile până la acest moment sunt în continuă evoluţie, de aceea sunt premature orice analize şi concluzii, inclusiv compararea acestei situaţii cu centrala CNE Cernavodă sau cu alte centrale nucleare din Europa.

CNE Cernavodă, care furnizează 20% din energia electrica în România, este o centrala robustă de tip CANDU 6 care utilizează combustibil nuclear uraniu natural, neîmbogăţit, iar răcirea se face cu apă grea în circuit închis, prezentând diferenţe majore de tehnologie faţă de centrala de la Fukushima Daiichi, care foloseşte uraniu îmbogăţit şi răceşte combustibilul cu apă uşoară, producând abur radioactiv direct în reactor.

Tehnologia CANDU are un mare avantaj faţă de celelalte tehnologii, deoarece cantitatea de energie potenţială înmagazinată în reactor este cu mult mai mică decât în celelalte tipuri de reactoare răcite cu apă uşoară, deoarece încărcarea combustibilului se face săptămânal, faţă de celelalte tipuri de reactoare încărcate anual, şi are mari rezerve de apa de răcire în vasul reactorului (450 tone apa grea), iar chesonul reactorului în care este amplasat vasul reactorului conţine aprox. 500 de tone de apă uşoară, care poate să asigure o răcire confortabila până la restaurarea răcirii normale, în caz că aceasta se pierde.

De asemenea, în situaţia în care în urma proceselor de radioliză apare acumulare de hidrogen, sub cupola interioara a clădirii reactorului există un sistem special de ardere a hidrogenului, aceasta ca, în cazul unei descărcări controlate în atmosfera, hidrogenul să nu producă o aprindere violentă în contact cu aerul.

CNE Cernavodă este proiectată împotriva efectelor unui cutremur, în baza unor studii autorizate elaborate de Centrul de Fizică a Pământului, care au luat în considerare în mod conservativ istoria întregii regiuni, incluzând şi zonele seismice cele mai apropiate: zona Vrancea şi zona Sabla (munţii Balcani).

Studiile sus-menţionate au arătat că, istoric, în cele două focare seismice aflate la peste 100 de kilometri de amplasament, nu a avut loc niciodată un cutremur mai mare de gradul 7,5 şi, în acest context, proiectul CNE Cernavodă a luat în calcul un cutremur maxim posibil de gradul 8 la Cernavodă, denumit Cutremur Bază de Proiect (DBE).

Nu în ultimul rând, efectul secundar care a reprezentat un contributor major în cazul Fukushima, valul tsunami, poate fi complet eliminat la CNE Cernavodă, deoarece proiectul centralei a luat în considerare inundaţiile externe ca risc credibil pentru amplasamentul CNE Cernavodă şi s-au realizat studii în ipoteze conservative.

Aceste studii au demonstrat că incinta CNE este realizata la o cotă superioară de 15,8 faţă de nivelul Marii Negre şi cu 2 metri faţă de nivelul maxim teoretic al apelor Dunării cu revenire o dată la 10.000 de ani.

În aceste ipoteze, CNE Cernavodă este pregătită în cazul apariţiei unui cutremur prin:

1. Soluţiile de proiectare care asigură că:

§ Toate structurile şi sistemele de securitate sunt proiectate să îşi menţină integritatea şi să asigure funcţiile de securitate (oprire şi răcire reactor, containerizarea radioactivităţii) în cazul unui DBE;

§ Răcirea reactorului de la CNE Cernavodă, în prima fază după pierderea surselor de răcire normale, poate fi realizată fără a fi necesară nicio sursă de energie electrică, prin circulaţia naturală a apei (termosifonare) în circuitul primar (reactor) şi din rezervorul de stropire în generatorii de abur din circuitul secundar;

§ Există o sursă de alimentare electrică de avarie (EPS), constând din două grupuri electrogene diesel 2 x100%, special proiectate pentru cazul unui cutremur DBE.

2. Existenţa procedurilor de răspuns în situaţii anormale (APOP), pe care operatorii sunt pregătiţi să le aplice în cazul apariţiei unui cutremur. De menţionat că operarea centralei în caz de cutremur se face din Camera de comandă secundară (SCA), o structura special proiectată şi construită pentru această situaţie, rezistentă la DBE.

3. Asigurarea disponibilităţii continue a sistemelor sus menţionate prin execuţia de programe de verificări şi testări periodice aprobate de către autoritatea de reglementare, CNCAN, iar în situaţia apariţiei unei disfuncţionalităţi luându-se imediat măsuri de remediere pentru aducerea la starea prevăzută în proiect.

4. Pregătirea continuă a personalului de operare la toate nivelurile şi pe toate specialităţile şi responsabilităţile din organizaţie, testarea şi reautorizarea periodică de către autorităţile de reglementare.

Chiar dacă centrala este proiectată pentru a asigura oprirea sigură şi reluarea operării în urma mai multor evenimente de baza de proiectare, sunt totuşi prevăzute acţiuni de protejare a publicului în situaţii extreme, măsuri reglementate prin legislaţia noastră în vigoare. Aceste măsuri au drept scop punerea la adăpost a populaţiei de consecinţele unor posibile eliberări radioactive.

În consecinţă, putem spune că, până în acest moment, din evenimentele de la Fukushima din Japonia, nu se pot formula acţiuni imediate de implementat la CNE Cernavodă. Totuşi au fost iniţiate activităţi de verificare preventivă suplimentară a prevederilor existente.

CNE Cernavodă urmăreşte în continuare evoluţia acestor evenimente printr-o comunicare continuă cu organizaţiile din domeniul nuclear, astfel încât atunci când vor fi înţelese cu exactitate cauzele şi implicaţiile evenimentelor de la Fukushima, să putem prelua toate lecţiile de învăţat şi să implementăm acţiuni de îmbunătăţire pentru a întări şi mai mult nivelul de securitate nucleara la CNE Cernavodă.

Faţă de cele prezentate, asigurăm comunităţile apropiate amplasamentului CNE Cernavodă că nu există motive de îngrijorare asupra comportării instalaţiilor nucleare de la CNE Cernavodă în situaţia unor evenimente externe ce ar putea avea loc, cu efecte asupra amplasamentului CNE Cernavodă.

Director CNE Cernavodă

Dr. Ing. I. Bucur