Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
07:31 26 04 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

CJI si AJR obiecteaza la numirile TVR si SRR

ro

02 Jun, 2010 19:14 1172 Marime text
Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Asociaţia Jurnaliştilor din România (AJR) salută progresele făcute în depolitizarea radioului şi televiziunii publice, dar atrag atenţia Parlamentului României şi societăţii civile asupra faptului că mecansimele propuse nu sunt suficiente pentru a garanta completa depolitizare şi independenţa editorială şi financiară a celor două instituţii. CJI şi AJR solicită plenului Senatului reexaminarea legii, prin trimiterea ei spre Comisia de specialitate pentru raport suplimentar, în conformitate cu art.105 din Regulamentul Senatului.

Ultima formă a proiectului de lege privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, aşa cum a fost votat de către Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă din Senat (cu aviz negativ de la Comisia juridică a Senatului), prezintă câteva aspecte extrem de controversabile în ceea ce priveşte numirea Consiliului de administraţie:

  1. Din punct de vedere al tehnicii legislative:

În proiectul de lege apar nominalizate diferite entitati juridice de drept privat (cum ar fi Asociaţia Jurnaliştilor din România, Centrul pentru Jurnalism Independent, Clubul Român de Presă, uniuni de creaţie) care ar urma să trimită reprezentanţi în Consiliile de administraţie ale celor două instituţii. Aceasta constituie o vulnerabilitate a legii însăşi. Dacă aceste entităţi îşi vor schimba denumirea, se vor diviza, se vor uni cu altele ori pur şi simplu se vor dizolva, legea ar trebui revizuită. Astfel, ciclul legislativ ar urma evoluţia vieţii instituţionale a fiecăreia dintre cele opt organizaţii nominalizate.

  1. Din perspectiva discriminării altor entităţi private care, conform obiectului lor de activitate şi a activităţii în sine, ar avea competenţe în a îşi nominaliza candidaţi:

Persoanele juridice menţionate în text nu sunt singurele eligibile în a desemna candidaţi. Legea ar trebui să încurajeze o competiţie deschisă, care să aibă la bază criterii clare, atât pentru candidaţi cât şi pentru entităţile juridice care îi propun. Depolitizarea ar trebui să garanteze accesul neîngrădit al societăţii civile la procesul de desemnare al CA.

  1. Din perspectiva mult doritei depolitizări, respectiv a numirii unor persoane neaservite ori datoare politic:

Numirea explicită în textul legii a persoanelor juridice (în special ale celor de drept privat) care trebuie (chiar dar dacă nu doresc) să îşi trimită candidaţii, aduce mari prejudicii de imagine acestora prin simplul fapt că sunt preferabili, cei nenumiţi în lege devenind, în mod indirect, nepreferabili.

Reamintim că această formă a proiectului de lege a fost adoptată în Comisia de specialitate a Senatului în absenţa reprezentanţilor societăţii civile (inclusiv a organizaţiilor nominalizate în proiectul de lege) şi a presei.

Problemele din textul acestui act normativ sunt mult mai multe decât cele descrise mai sus, motiv pentru care ne rezervăm dreptul de a reveni cu comentarii pe fond asupra proiectului de lege.

Invităm, de asemenea, celelalte organizaţii de drept privat nominalizate ca fiind eligibile în a îşi trimite candidaţi pentru Consiliile de administraţie să nu accepte această situaţie şi să pledeze pentru o competiţie deschisă, bazată pe criterii obiective, care să permită reprezentarea în CA a întregului spectru tematic al societăţii civile.

În lipsa unor astfel de criterii, avem o lege total inutilă, iar politizarea poate interveni, de data aceasta, mascat.

Societatea civila nu accepta depolitizarea de fatada a serviciilor publice de radio si televiziune

Organizaţiile semnatare protestează faţă de modul în care proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune a fost votat de către Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă din Senat si cere plenului Senatului reexaminarea legii, prin trimiterea ei spre Comisia de specialitate pentru raport suplimentar, în conformitate cu art.105 din Regulamentul Senatului sau, in caz contrar, respingerea ei de catre plen.

Senatorii din Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă au decis, saptamana trecuta, într-o şedinţă cu uşile închise, soarta celor două instituţii. În prealabil, reprezentanţii sindicatelor, ai ONG-urilor din mass-media si jurnalistii acreditati la parlament au fost daţi afară din sală.

Amendamente depuse de organizatiile societatii civile nu au fost luate în considerare de membrii Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă. În forma avizată, proiectul de lege a fost deturnat de la principalul său scop: asigurarea independentei celor două instituţii şi reprezentativitate la nivelul întregii societăţi. Astfel, proiectul initiat de deputatul Raluca Turcan nu preia câteva propuneri majore ale ONG-urilor şi sindicatelor care vizau garantarea independenţei politice şi editoriale a SRR şi SRTV:

- Înlocuirea Consiliilor de Administraţie desemnate pe criterii politice cu unele reprezentative pentru întregul spectru al societăţii.

- Introducerea răspunderii individuale pentru membrii Consiliilor de Administraţie şi imposibilitatea demiterii în bloc a celor două Consilii.

- Asigurarea independenţei SRR şi SRTV prin garantarea unui mecanism eficient de finanţare.

Proiectul de lege validat de comisia de specialitate din Senat conţine prevederi discriminatorii şi nu asigură o depolitizare reală a radioului şi televiziunii publice. Astfel, mai multe articole din proiectul de lege contin prevederi periculoase pentru buna functionare in interes public a celor doua institutii, cum ar fi:

- Art. 20 - Consiliul de Administratie (CA) nu este structurat astfel încât toate domeniile importante ale societatii civile să fie reprezentate. Introducerea in CA doar a unor reprezentanţi ai societăţii civile (uniuni de creaţie şi unele organizaţii de media, un reprezentant al Academiei Române şi un singur reprezentant al salariaţilor) este discriminatorie. Deşi a existat un consens asupra eliminării din Consiliile de Administraţiei a reprezentanţilor zonei politice, proiectul avizat de Comisie include un reprezentant al Preşedinţiei şi un reprezentant al UDMR-ului.

Pe de altă parte, celelalte minorităţi cu reprezentare paralamentară primesc un singur loc în fiecare Consiliu de Administraţie, încălcându-se astfel Carta Minorităţilor.

Organizaţiile semnatare consideră ca unele dintre organizaţiile nominalizate prin lege pentru a desemna membri în Consiliile de administraţie se află în conflict de interese. Astfel,uniunile de creaţie (care sunt direct interesate de promovarea producţiilor membrilor lor pe posturile publice si de recuperarea creantelor pe care le au de incasat de la cele doua societăţi) sunt chemate sa numeasca 5 din cei 13 membri ai Consiliilor. Reprezentantii acestor organisme sunt parti in contractele pe care legea le impune pentru a fi incheiate in mod obligatoriu intre radiodifuzori si aceste organisme, astfel candidatii propusi de catre aceste entitati vor reprezenta un alt interes decat cel prevazut in art 1 al legii. Tot astfel,CRP are în componenţă societăţi de presă cu activitate concurenta SRR si SRTV). Totodată, se îngrădeste posibilitatea altor organizaţii ale societatii civile să propună reprezentanţi. Nu in ultimul rand, alegerea reprezentantului salariatilor doar de catre personalul de specialitate este tot o discriminare, deoarece ne referim la reprezentatul angajatilor in CA, iar deciziile CA ii afecteaza pe toti angajatii.

- Art. 26 - introduce numirea Presedintelui CA de catre plenul Parlamentului, prin vot, desi toti membrii CA au fost deja supuşi o dată votului Parlament.Aceasta validare poate fi folosita ca un instrument de presiune pentru alegerea unui candidat acceptat politic.

- Art. 6 - s-a exclus obligativitatea promovarii productiei autohtone.

- Art 14 alin 11 care garanta confidentialitatea surselor,a fost eliminat, ceea ce incalca toate normele internationale privind libertatea de exprimare a jurnalistilor.

- Art. 16 alin. 3 desfiinteaza departamentele de emisiuni pentru strainatate din cele doua institutii.

-Art. 28 - se elimina restrictia ca persoanele care colaboreaza sau sunt angajate in companii de media concurente sa faca parte din CA.

-Art. 31 - Nu s-au introdus criteriile propuse de organizatiile din mass-media privind raspunderea individuala a membrilor CA.

- Art. 36 incalca flagrant Legea Sindicatelor deoarece restrictioneaza dreptul sindicatelor reprezentative de a avea cate un observator in CA.

- Art. 40 - nu s-a luat in calcul propunerea privind prezenta a 3 membri din SRR si SRTV in cadrul Comisiei de Examinare a Directorului General.

- Art. 45 da posibilitatea structurilor teritoriale sa aiba personalitate juridica in conditiile in care Legea se refera doar la o singura persoana juridica. Se creeza posiblitatea unor structuri "stat in stat" in cadrul societatilor.

- Art. 55 da posibilitatea unor fraude inimaginabile si a constituirii unor entitati non- profit "profitoare" prin posibilitatea participarii SRR si SRTV la patrimoniul unor ong-uri.

- Art. 57 da posibilitatea Parlamentului sa demita CA in urma respingerii raportului de activitate, ceea ce menţine pîrghia controlului politic asupra radioului si televiziunii publice.

De asemenea, respingerea amendamentelor sindicatelor si ong-urilor privind finantarea corecta a celor doua societati mentine aceeasi politizare promovata si de actuala lege.

Organizaţiile semnatare fac apel la partidele politice parlamentare să dea dovadă de responsabilitate şi să solicite, în plenul Senatului, reexaminarea în Comisia de specialitate acest proiect de lege atât de periculos pentru independenţa societăţilor publice de radio şi televiziune şi luarea în considerare a amendamentelor societăţii civile, chemată chiar prin această lege să guverneze cele două instituţii.

Organizatii sindicale:

Confederatia Nationala a Sindicatelor Cartel ALFA - Bogdan Hossu, Presedinte

Confederatia Sindicatelor Democratice din Romania - Iacob Baciu, Presedinte

Confederatia Nationala a Sindicatelor Libere Fratia - Marius Petcu, Presedinte

Confederatia Nationala Sindicala Meridian - Ion Popescu, Presedinte

Federatia Romana a Jurnalistilor MediaSind - Cristi Godinac, Presedinte

Federatia Sindicatelor din Societatea Romana de Radiodifuziune - Adrian Moise, Presedinte

Federatia Sindicatelor Unite din TVR - Anca Antonov, Presedinte

Federatia Sindicatelor Jurnalistilor si Tipografilor din Romania - Gabriel Grosu, secretar general

Sindicatul pentru Unitatea Salariatilor din TVR - Sorin Rada, Presedinte

Sindicatul Liber din Radiodifuziunea Romana - Andrei Calora, Presedinte

Sindicatul 2002 din SRTV - Marian Balcan, Presedinte

Sindicatul Jurnalistilor din SRTV - Ioana Dumitrescu, Presedinte

Sindicatul Jurnalistilor Profesionisti - Ion Moraru, Sef departament

Sindicatul Lucratorilor din Edituri si Tipografii - Dumitru Mangu, Presedinte

Organizatii profesionale si ale societatii civile:

ActiveWatch - Agentia de Monitorizare a Presei - Mircea Toma, Presedinte

Centrul pentru Jurnalism Independent - Ioana Avadani, Director Executiv

Conventia Organizatiilor de Media

Fundatia pentru o Societate Deschisa, Gabriel Petrescu, Director Executiv

Organizatii patronale:

Patronatul Presei din Romania ROMEDIA - Teodor Vasilescu, Presedinte

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii