De-ale iernii
Evenimentele iernii in Constanta
21:11 23 01 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Participarea ministrului Bogdan Aurescu la Conferința internațională de la Cluj dedicată minorităților naționale

ro

30 Apr, 2015 13:48 425 Marime text
Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a deschis joi, 30 aprilie 2015, la Cluj, Conferința internațională dedicată marcării a 20 de ani de la adoptarea de către Consiliul Europei, respectiv de la semnarea și ratificarea de către România a Convenției-Cadru pentru protecția minorităților naționale.

Invitatul special al conferinței, organizată de Ministerul Afacerilor Externe și Universitatea Babeș-Bolyai, a fost Gianni Buquicchio, președintele Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) a Consiliului Europei.

“Clujul este Capitala Europeană a Tineretului 2015, iar vocația multiculturală a Universității Babeș – Bolyai reprezintă un exemplu de promovare a diversității lingvistice și culturale în Europa. Iată numai două aspecte care evidențiază faptul ca interculturalitatea și diversitatea culturală sunt valori reale ale societății românești. Ce alt loc mai potrivit decât Clujul ar fi existat pentru organizarea acestei conferințe?”, a declarat șeful diplomației române în deschiderea evenimentului.

Bogdan Aurescu a subliniat importanța adoptării, acum 20 de ani, a principalului instrument juridic european dedicat protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale: “Ieri, 29 aprilie, am marcat aniversarea momentului de acum 20 de ani, când România a fost primul stat care a ratificat documentul Consiliului Europei, la mai puțin de trei luni de la adoptarea sa. Acest lucru a demonstrat determinarea autorităților române de a continua angajamentul pentru consolidarea sistemului de protecție a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale care locuiesc pe teritoriul său. De atunci România a căutat continuu să identifice cele mai bune politici în domeniul protecției minorităților naționale, implicând cât mai mult reprezentanții celor 20 minorități naționale din România în acest proces”, a explicat șeful diplomației române.

Ministrul Bogdan Aurescu a arătat, totodată, valoarea adăugată adusă de minoritățile naționale fiecărei societăți: “Diversitatea culturală este o sursă și un factor de îmbogățire pentru fiecare societate. O societate cu adevărat democratică și pluralistă nu este una care se limitează la respectarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale (în termeni de identitate etnică, culturală, lingvistică, religioasă), ci una care creează și condițiile adecvate pentru exprimarea, conservarea și dezvoltarea acestei identități, ca o sursă valoroasă de inter-culturalism. Diversitatea culturală a unei societăți – susținută de punerea în valoare, promovarea și dezvoltarea identității persoanelor aparținând minorității – și integrarea minorităților în societatea în care trăiesc nu reprezintă în nici un caz o contradicție, ci două fațete ale aceleiași monede, în antiteză cu politicile de asimilare”.

“România a reușit să definească un sistem-model pentru protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, acesta fiind bazat pe principiile solide ale Convenției-Cadru. Am realizat acest lucru inclusiv prin contribuția importantă a membrilor minorităților naționale care locuiesc pe teritoriul țării noastre”, a evidențiat ministrul Bogdan Aurescu, atrăgând atenția că sistemul de protejare și promovare a identității culturale, lingvistice și religioase a persoanelor aparținând minorităților naționale care trăiesc în România și-a dovedit eficiența, acest lucru fiind recunoscut inclusiv de diferitele mecanisme de monitorizare ale Consiliului Europei.

Bogdan Aurescu a subliniat importanța participării minorităților la luarea deciziilor, nu doar pentru minorități, ci și pentru societatea românească în ansamblul său. De asemenea, s-a referit la importanța inter-culturalismului, care reprezintă o etapă superioară celei a multiculturalismului. "Multiculturalismul nu poate fi stadiul final de evoluție al unei societăți, pentru că simpla coexistență a diferitelor identități nu poate fi satisfăcătoare în sine. Inter-culturalismul este, în schimb, rezultatul interacțiunii între cultura majorității și cea a minorității, care se îmbogățesc reciproc. Diversitatea culturală separată poate fi un concept teoretic interesant, dar practic imposibil și de nedorit din punct de vedere social. Culturile care se autoizolează nu pot deloc progresa. De aceea nu consider că izolarea - uneori prezentată sub forma "autonomiei pe criteriu etnic" - este un concept valid. În schimb, inter-culturalismul nu presupune pierderea specificității și nici integrarea minorității în societatea statului unde trăiește nu implică asimilarea", a declarat ministrul afacerilor externe.

Ministrul a mai arătat că "numai inter-culturalismul este capabil să determine adevăratul progres al societății. Inter-culturalismul presupune existența unui spațiu comun unic - social, economic, politic și cultural - căruia îi aparțin atât majoritatea, cât și minoritatea și care aparține atât majorității, cât și minorității, în mod egal și cu egala legitimitate". Ministrul a menționat că România este gata să împărtășească experiența și lecțiile învățate din crearea și aplicarea acestui model intercultural și altor state din regiune.

În final, referindu-se la contribuția Comisiei de la Veneția în soluționarea problemei Legii maghiarilor din statele vecine Ungariei, Bogdan Aurescu a arătat că una din concluziile Raportului privind tratamentul preferențial al minorităților naționale de către statul lor înrudit (octombrie 2001) este necesitatea unei abordări consensuale cu statul unde se află minoritatea, spre deosebire de cea de tip unilateral, în ce privește interacțiunea statelor cu minoritățile înrudite din alte state. Ministrul și-a exprimat speranța că această abordare va prevala și în ceea ce privește activitatea în curs de redactare privind Protocolul Comitetului de specialitate privind minoritățile naționale cu Ungaria. Ministrul a exprimat așteptarea ca partea ungară va răspunde eforturilor depuse de cea română astfel încât Protocolul, a cărui încheiere trenează încă din 2011, să fie finalizat anterior vizitei ministrului român de externe la Budapesta de săptămâna viitoare, în beneficiul minorității ungare din România, dar și al minorității române din Ungaria.

La rând său, Gianni Buquicchio, președintele Comisiei de la Veneția, a evidențiat buna și fructuoasa colaborare pe care organismul a avut-o cu țara noastră și performanțele României în domeniu:  “Comisia a putut observa că România a avut întotdeauna o abordare pozitivă și constructivă în ceea ce privește protecția minorităților naționale. De asemenea, a putut constata preocuparea reală a autorităților române pentru respectarea Convenției-Cadru și a standardelor aplicabile. (…) Mă bucur să observ că ‘modelul românesc’ de protecție a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale este astăzi unul bazat pe recunoașterea și aprecierea diversității, valorificând interculturalitatea drept mijloc de a dezvolta o societate diversă, dar unită și pașnică”.

Conferința de la Cluj deschide seria de conferințe aniversare din întreaga țară dedicate rolului deosebit al Convenției-Cadru în promovarea diversității culturale, a interculturalității, a bunei conviețuiri, a toleranței la nivelul societății și modelului României în materie de protejare și promovare a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, care are ca obiective fundamentale interculturalitatea și participarea activă a minorităților la procesul de luare a deciziilor în viaţa publică. Interculturalitatea, ca expresie a dialogului şi influenţelor reciproce, pozitive între culturi, între comunități cu valori culturale diferite, contribuie, fără îndoială, la definirea unui spațiu de conviețuire pașnică, tolerant, integrator, dinamic și creator deopotrivă.

Ti-a placut articolul?

Comentarii