De-ale iernii
Evenimentele iernii in Constanta
21:41 21 01 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Întrevederea ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu cu Secretarul General al Consiliului Europei, ThorbjørnJagland

ro

28 May, 2015 18:08 322 Marime text
Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut astăzi, 28 mai 2015, o întrevedere cu Secretarul General al Consiliului Europei, ThorbjørnJagland.
 
Cu acest prilej, şeful diplomaţiei române a prezentat oficialului Consiliului Europei instrumentul de ratificare a Protocolului nr. 15 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, România devenind astfel al 15-lea stat care ratifică acest instrument convenţional, care cuprinde o serie de amendamente procedurale menite să eficientizeze funcționarea Curţii Europene a Drepturilor Omului.
 
În cadrul convorbirilor, cei doi oficiali au salutat cooperarea foarte bună dintre România şi Consiliul Europei, pe diferite domenii de interes, inclusiv susţinerea de către țara noastră a eforturilor Consiliului Europei pentru democratizarea statelor din regiune.
 
Ministrul Bogdan Aurescu a salutat inițierea procesului de semnare, cu ocazia reuniunii ministeriale a Consiliului Europei din 19 mai 2015, de la Bruxelles, a Protocolului Adițional la Convenția Consiliului Europei privind prevenirea terorismului. În acest context, Bogdan Aurescu a prezentat eforturile României în privința concretizării inițiativei privind înființarea Curții Internaționale împotriva Terorismului, prin demararea consultărilor la nivel de experți juridici cu Olanda și Spania și organizarea, la 27 mai 2015, la Strasbourg a unui eveniment dedicat promovării acestui proiect în rândul specialiștilor de drept internațional, în marja Reuniunii mondiale a societăților naționale de drept internațional. Secretarul general a primit cu deschidere şi interes prezentarea şi a subliniat că susţine folosirea dreptului internaţional şi a instrumentelor acestuia pentru combaterea terorismului.
 
De asemenea, demnitarul român a transmis un mesaj de susţinere şi apreciere pentru demersurile Secretarului General de a redacta un raport anual privind  „Starea democraţiei, drepturilor omului şi statului de drept în Europa”.
 
Cei doi oficiali au discutat și despre situaţia din Balcanii de Vest, necesitatea continuării reformelor democratice din Republica Moldova, precum şi despre evoluțiile din Ucraina. În acest context, Bogdan Aurescu a amintit faptul că România va continua să contribuie financiar la implementarea Planului de acţiuni al Consiliului Europei în Ucraina pentru perioada 2015 – 2017, respectiv a Planului de acţiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova.
  
Informaţii suplimentare
 
Protocolul nr. 15 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (Protocolul nr. 15) reprezintă rezultatul unui proces de reflecție asupra reformei Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) derulat cu prilejul Conferinţelor de la Interlaken (18 – 19 februarie 2010), Izmir (26 – 27 aprilie 2011) și Brighton (18 – 20 aprilie 2012), vizând identificarea unui cadru instituţional optim de funcţionare a Curții, apreciată ca vitală, având în vedere numărul crescând de cereri adresate acesteia (peste 128.000, la sfârşitul anului 2012).
 
Protocolul nr. 15 a fost ratificat de către România prin Legea nr. 157/2014, după ce anterior a fost semnat de România la 24 iunie 2013, în prima zi de deschidere spre semnare, ca o dovadă a  angajamentului României în sensul eficientizării activității Curţii de la Strasbourg prin punerea la dispoziția acesteia a unor instrumente eficiente pentru gestionarea plângerilor cu care era sesizată, garantând astfel eficacitatea dreptului de recurs individual.
 
Protocol nr. 15 priveşte următoarele măsuri, deja acceptate politic de statele membre ale Consiliului Europei, menite să simplifice procedurile, să accelereze ritmul de analiză a cauzelor şi să conducă la clarificarea jurisprudenţei Curţii:
Micşorarea la 4 luni a termenului actual de 6 luni de la epuizarea căilor interne de recurs, în care reclamanţii pot sesiza, cu o plângere, instanţa de la Strasbourg; Simplificarea respingerii ca inadmisibilă a unei cauze, în temeiul criteriului prejudiciului minim, prin eliminarea condiției de examinare corespunzătoare a acesteia de către instanţele naţionale; Înlăturarea posibilităţii statelor părţi de a se opune desesizării unei Camere a Curții în favoarea Marii Camere, în caz de risc de divergenţă jurisprudenţială; Înlocuirea actualei limite de 70 de ani pentru exercitarea mandatului de judecător al Curții, printr-o limită de 65 de ani pentru candidații la funcția de judecător; Introducerea de referiri la principiul subsidiarităţii şi la doctrina marjei de apreciere în Preambulul Convenţiei.
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii