Consultările ministrului afacerilor externe român, Titus Corlăţean, cu omologul ungar, János Martonyi

Ministrul afacerilor externe al României, Titus Corlăţean, a avut la 4 martie 2013, la Bucureşti, consultări cu ministrul afacerilor externe ungar, János Martonyi, aflat în vizită oficială în România.
Cei doi miniştri de externe au evidenţiat dorinţa consolidării şi intensificării relaţiei bilaterale, având ca fundament prevederile Tratatului de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate, semnat în 1996, şi ale Declaraţiei Parteneriatului Strategic, semnată în 2002. S-a convenit că relaţiile rămân în parametrii definiţi în mod clar de Tratatul politic de bază şi de Parteneriatul Strategic şi că potenţialul de colaborare în cadrul acestei relaţii bilaterale trebuie să vizeze aprofundarea, diversificarea şi intensificarea dialogului dintre cele două părţi.
Convorbirile au relevat dorinţa ambelor părţi de a menţine o atmosferă constructivă, de încredere şi cooperare şi de a evita orice tensiune, inclusiv în spaţiul public, care ar putea afecta realizările deosebite şi efortul de construcţie investit în această relaţie în ultimii douăzeci de ani. În concluzie, cei doi miniştri au convenit ca pe viitor să fie utilizate canalele diplomatice şi dialogul direct pentru discutarea tuturor aspectelor de sensibilitate care ar putea apărea în relaţia bilaterală.
O componentă importantă a consultărilor a fost reprezentată de protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, pornind de la premisa, reciproc recunoscută,  că  acestea sunt parte integrantă a societăţilor în care trăiesc şi contribuie la diversitatea culturală din România şi Ungaria.
Partea română a reamintit părţii ungare cadrul juridic internaţional care reglementează protecţia persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi rolul statului înrudit în protecţia minorităţii sale de pe teritoriul altui stat. De asemenea, părţii ungare i-a fost reiterat, inclusiv în scris, cadrul juridic românesc în materie de utilizare publică a însemnelor naţionale.
Totodată, şeful diplomaţiei române a transmis omologului său ungar un Aide memoire, în cuprinsul căruia au fost evidenţiate problemele concrete ale minorităţii române din Ungaria, care se regăsesc pe agenda de discuţii a Comitetului de specialitate româno-ungar de colaborare în domeniul minorităţilor naţionale, începând cu reprezentarea minorităţii române în Parlamentul ungar, asigurarea educaţiei în limba maternă, sprijinul acordat Bisericii Ortodoxe Române sau alte simbolistici importante.
Cele două părţi au convenit reluarea, în cel mai scurt timp, a lucrărilor Comitetului de specialitate, în vederea finalizării Protocolului celei de-a opta sesiuni.
Şeful diplomaţiei române a subliniat că politica României în materie de protecţie a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, care urmăreşte asigurarea unui sistem eficient de conservare şi promovare a identităţii culturale şi lingvistice a acestora, precum şi participarea activă a membrilor minorităţilor naţionale la viaţa politică din România, rămâne neschimbată.
Pe palierul economic, cei doi înalţi oficiali au evaluat perspectivele dinamizării relaţiilor economice, în cadrul cărora s-au înregistrat, anul trecut, peste 7 miliarde de euro schimburi comerciale, plasându-se astfel pe locul 3 în ansamblul schimburilor comerciale ale României. Totodată, au convenit să sprijine organizarea în perioada următoare a lucrărilor Comisiei mixte economice. Partea română a avansat propunerea deschiderii unei Camere de Comerţ Româno-Ungare la Budapesta, iniţiativă agreată cu partea ungară.
Miniştrii de externe au salutat dinamismul cooperării transfrontaliere, subliniind beneficiile proiectelor comune dezvoltate în acest cadru şi agreând continuarea implementării acestora în cadrul Programelor de cooperare transfrontalieră, precum  şi a celor derulate sub egida Strategiei UE pentru Regiunea Dunării.
Cei doi oficiali au abordat şi teme de actualitate privind cooperarea la nivel regional, european şi internaţional. Astfel, a fost agreată necesitatea unei mai bune coordonări la nivel european, pe fondul multiplelor interese comune, pe care ambele state trebuie să le promoveze, precum: Strategia UE pentru Regiunea Dunării, securitatea energetică, incluziunea minorităţii roma, Politica de Vecinătate şi Parteneriatul Estic.