Scânteiuţa combate astenia

Scânteiuţa este o plantă medicinală foarte răspândită în zonele de deal şi de câmpie, atât în Europa, cât şi în America de Nord. Are tulpina şi ramurile la nivelul solului, iar florile sunt roşii sau albastre, dezvoltându-se pe tot parcursul verii şi la începutul toamnei. În scop medicinal, se recoltează toată planta, care conţine saponine, siliciu, vitaminele A şi C, flavone, tanini, enzime şi tonoide. Prin prelucrare se obţin extracte, tincturi, macerate, cataplasme şi pulbere.
 
Preparatele obţinute din scânteiuţă au proprietăţi puternic depurative, expectorante, sedative, fiind recomandate în afecţiuni ale căilor respiratorii, în caz de suferinţe biliare (litiază), hemoroizi, astenii nervoase, depresii, alergii, infecţii ale căilor urinare, epilepsie şi afecţiuni oftalmologice. Scânteiuţa este indicată şi în vindecarea unor afecţiuni dermatologice - răni care nu se închid, răni ulcerate, pecingin şi eczeme.
 
În medicina populară, scânteiuţa este folosită de foarte multă vreme ca remediu împotriva bolilor de piele, bronşitelor, durerilor reumatice, artritelor şi vânătăilor. De asemenea, această plantă ajută în prevenirea şi tratarea constipaţiei severe, afecţiunilor digestive, fiind un tratament bun pentru ulcer, dar şi în tratarea asteniilor de toamnă, fiind utilă persoanelor obosite şi lipsite de energie. Seva proaspătă de scânteiuţă ajută la vindecarea rapidă a eczemelor, tăieturilor şi arsurilor, contribuind la dezinfectarea rănilor.
 
Sursa foto: www.sanatate.bzi.ro