Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
06:45 26 09 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Hepatita C, ciroza și cancerul, în atenția specialiștilor

ro

16 Dec, 2016 16:36 470 Marime text
Hepatita C este „o boală tăcută" care implică pentru bugetul de stat costuri ce tind „să explodeze" în stadiul final al maladiei, consideră directorul executiv al Institutului Aspen România, Andrei Țărnea, informează Agerpres.

„Avem o idee despre icebergul de costuri pe care îl ascunde o asemenea boală tăcută (hepatita C — n.r.), care e un ucigaș ce apare târziu în sistem cu costuri ce tind să explodeze în sfârșitul ciclului acestei boli. Avem o evidență a costurilor care includ inclusiv acele costuri ce țin de sistemul social de sănătate, de pensiile de invaliditate, costuri directe pentru buget, deși nu intră în categoria de sistem medical", a spus acesta, vineri, la evenimentul de lansare a programului 'Aspen Life Lab', organizat la Palatul Parlamentului.

La rândul său, Andrei Baciu, consultant în domeniul sănătății, a explicat că hepatita C este asimptomatică în stadiu incipient, pacientul fiind diagnosticat doar în clipa în care boala este deja în stadiu avansat, putând să evolueze chiar în boli precum ciroză sau cancer. În opinia lui Baciu, o soluție în depistarea precoce a pacienților infectați ar putea fi un program național de screening.

"Este o greutate pentru sistemul medical. Costurile sunt enorme. În secundar, faptul că nu avem o campanie de conștientizare eficientă are efecte negative pentru pacienți. (...) Lipsa unei campanii de informare sau screening afectează sistemul medical care încearcă să facă față atâtor pacienți care nu sunt încă diagnosticați. Dacă ne uităm la cost — cât ne va costa să efectuăm o campanie națională de screening? Sigur, nu vom putea să diagnosticăm pe toată lumea, dar pacienții cu hepatita C vor fi diagnosticați și vor fi integrați într-un lanț medical, în sistemul de îngrijiri medicale. Este mai puțin costisitor ca ei să fie tratați într-un stadiu incipient al bolii, decât să îi tratăm când deja au ciroză. (...) Este important să acționăm azi fiindcă nu este o problemă academică sau a celor care oferă îngrijire. Este o problemă care ne afectează pe noi toți", a afirmat Baciu.

Prof. univ. dr. Adrian Streinu-Cercel, managerul Institutului de Boli Infecțioase "Dr. Matei Balș" din București, susține că atenția ar trebui să fie orientată pe populația cu risc major de infectare cu hepatita C, principale căi de transmitere a bolii fiind în prezent "utilizarea de droguri intravenoase, infectarea prin transmiterea bolii de la mamă la făt, transmiterea sexuală și heterosexuală, piercingul și tatuajele".

Adrian Streinu-Cercel recomandă trei linii de acțiune în prevenirea și combaterea acestei boli: screeningul pentru depistarea hepatitei C, hepatitei B și HIV să devină "procedură standard" aplicată tuturor persoanelor care recurg la investigații medicale; educație sexuală în școli și licee, dar și o informare a tinerilor cu privire la "droguri și ce reprezintă moartea albă"; precum și o componentă de terapie.

"Noi constatăm în momentul de față că avem un grup de pacienți peste 65 de ani și aceștia sunt cei cu ciroze hepatice și cu risc major de a dezvolta cancerul hepatic. Avem un alt grup de pacienți care sunt între 45 — 65 de ani și unii prezintă ciroză hepatică, alții nu, iar acest grup trebuie rapid accesat și tratat pentru a-i vindeca și a nu-i lăsa să ajungă până în stadiul de ciroză. Avem și 'tinere speranțe', un grup reprezentat de cei care iau droguri intravenoase sau își fac tatuaje, care trebuie bine informați. (...) Lor trebuie să ne adresăm, aici trebuie să venim cu programe de educație, de informare și de testare în mod constant", a spus acesta.

O altă necesitate pentru îmbunătățirea reacției sistemului de sănătate românesc ar fi, în opinia lui Adrian Streinu-Cercel, pregătirea medicilor de familie astfel încât aceștia să devină "prima linie de detectare și apărare" în cazul bolilor hepatice.

"Problema este, în opinia mea, foarte simplă: trebuie să facem ceva mai mult și trebuie să implicăm și medicii de familie în această chestiune. (...) E nevoie de un specialist, de un hepatolog și de un medic specializat în boli infecțioase. Avem nevoie, în primul rând, de un sistem de cursuri pentru medicii de familie — să îi informăm cum să facă aceste detectări, pentru că vorbim despre boli ce pot fi provocate de anumite tipuri de contact. (...) Succesul este aici — să pregătim medicii de familie ca prima linie de detectare și apărare", a adăugat acesta.

Dan Căptaru, consultant în domeniul sănătății, afirmă că, deși este vorba despre "o boală cronică, progresivă, ce duce în final la moarte prin insuficiență hepatică și distrugerea ficatului", boala este vindecabilă "în procent de 100%, cu noile terapii".

"Pași foarte importanți s-au făcut și în România în ultimii doi ani, prin renunțarea treptată la vechiul tratament cu interferon și acceptarea de noi terapii orale. (...) Sunt foarte bucuros că, după 20 de ani de tratament cu interferon, am intrat într-o nouă eră, în care nu mai încape un astfel de tratament care este lung (48 de săptămâni) și cu multiple efecte adverse pentru pacient. Noii agenți terapeutici duc la o rată de răspuns de 98% — 100%, cel puțin asta am primit ca și raportare oficială de la Casa Națională de Asigurări", a subliniat Căptaru.

El a ținut să adauge că se estimează o posibilă dublare a cazurilor de ciroză până în anul 2030.


Sursa foto: cuvantullibertatii.ro

Ti-a placut articolul?

Comentarii