Vila Şuţu, pe cale să renască. Monumentul, în atenţia comisiilor de specialitate ale Ministerului Culturii

Veşti bune pentru toţi iubitorii Constanţei vechi. Unul dintre cele mai frumoase monumente istorice ale Constanţei de odinioară este pe cale să renască. Cumpărătorul Vilei Șuţu, clădire istorică ce veghează Plaja Modern, a obţinut la finele lunii trecute o propunere de aviz favorabil din partea comisiilor de specialitate ale Ministerului Culturii. Propunerea privind avizul favorabil a venit din partea Secţiunii Tehnice de Arhitectură şi Inginerie a Comisiei Naţionale pentru Monumente Istorice din cadrul Ministerului.


Acest aviz favorabil face referire la „consolidare, conservare şi amenajare locuinţă, restaurare componente artistice, amenajări exterioare şi împrejmuire Vila Mihali C. Şuţu“, faza DTAC - Documentaţie Tehnică pentru obţinerea Autorizaţiei de Construire. Vila Șuţu, construită în anul 1899 în stil maur, este înscrisă în Lista monumentelor istorice din Constanţa, având indicativul CT-II-m-A-02863. Palatul are 13 camere, cinci băi şi este construit pe o suprafaţă de 739 de metri pătraţi din totalul terenului de 862 de metri pătraţi.
 

Beneficiarul

În anul 2013, palatul a fost scos la vânzare, însă abia la finele anul 2018 avea să îşi găsească un nou proprietar. Cel care solicită în prezent avizele Ministerului Culturii pentru a putea consolida şi restaura Vila Șuţu este Theodor Lucian Ichim, beneficiarul proiectului. Totodată, de proiect se ocupă SC Prodid SRL.
Theodor Lucian Ichim este asociatul unic şi administratorul Unigrains Trading SRL, firmă ce se ocupă în principal de „cultivarea cerealelor (exclusiv orez), a plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase“.


În anul 2018, societatea a avut un profit brut de 2.172.269 de lei, o cifră de afaceri de 58.071.602 de lei şi 61 de angajaţi. Administrator al firmei, alături de Theodor Lucian Ichim, este Ioana Cătălina Ichim.
Pentru a reveni la Vila Șuţu, este de menţionat că situaţia sa a fost analizată în şedinţa Secţiunii Tehnice de Arhitectură şi Inginerie a Comisiei Naţionale pentru Monumente Istorice din data de 22 ianuarie. La momentul respectiv, Secţiunea Tehnică şi de Arhitectură şi Inginerie a propus emiterea avizului favorabil pentru „Consolidare, conservare şi amenajare locuinţă, restaurare componente artistice, amenajări exterioare şi împrejmuire Vila Mihali C. Șuţu, strada Krikor Zambaccian nr. 1“, faza DTAC.


Aşa cum am menţionat anterior, faza DTAC reprezintă „Documentaţia Tehnică pentru obţinerea Autorizaţiei de Construire“. Această etapă presupune proiectul întocmit de o echipă de specialişti, din care fac parte proiectanţi, arhitecţi şi ingineri, iar în urma acesteia autoritatea locală de pe raza căreia se realizează investiţia poate emite autorizaţia de construire.
 

Istoria Vilei Șuţu

Istoria Vilei Șuţu se întinde pe mai bine de 120 de ani, fiind construită în 1899, în baza proiectului întocmit de arhitectul Grigore Cerchez. Beneficiarul construcţiei era inginerul Mihail Şuţu, membru al Academiei Române, având studii la Paris şi fiind şi director şi guvernator al Băncii Naţionale Române. Străbunicul său, purtând acelaşi nume, a fost domn al Ţării Româneşti şi al Moldovei.
Vila este ridicată în stâncă, pe trei niveluri, fiind construită în terase. Naţionalizat în timpul regimului comunist, palatul Șuţu a revenit moştenitorilor de drept în anul 2011. În anul 2013 imobilul a fost scos la vânzare, iar spre finalul anului 2018 şi-a găsit noul proprietar.


Mai trebuie menţionat că Vila Șuţu este strâns legată de istoria lumii juridice constănţene. După cum se arată în informaţiile oficiale puse la dispoziţie de Curtea de Apel Constanţa, în luna aprilie 1993, la cererea Curţii de Apel, Consiliul Local Constanţa a pus la dispoziţia instanţei imobilul situat în strada Mării nr.1, în prezent, strada Krikor Zambaccian - Vila Șuţu. La momentul respectiv, se împlineau 80 de ani de la înfiinţarea primei Curţi de Apel la Constanţa.


La data de 1 septembrie 2005, Curtea de Apel Constanţa s-a mutat în sediul Palatului de Justiţie, din strada Traian nr. 35. Schimbarea imobilului în care instanţa îşi desfăşura activitatea a avut loc ca urmare a solicitării formulate către Ministerul Justiţiei. La baza solicitării au stat argumente ce au ţinut de vechimea Vilei Șuţu şi de starea avansată de uzură în care se afla, de creşterea numărului de cauze aflate pe rolul instanţei, dar şi de existenţa, la vremea respectivă, a unui litigiu ce avea ca obiect revendicarea vilei de către moştenitorii testamentari ai familiei Şuţu.

Citeşte şi:


#scrieDobrogea Vila Şuţu sau impresionanta poveste a clădirii în stil maur care a străbătut trei secole (galerie foto)

Centru de colectare cereale, extins în localitatea Comana. Ce firmă se va ocupa de investiţie (document)