#sărbătoreşteDobrogea141  De astăzi, în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța - „7 ani cât 70. Jurnal“ - Pericle Martinescu

În volumul „7 ani cât 70”, Pericle Martinescu alcătuiește, în cele peste 400 de pagini de memorialistică acoperind perioada 1948-1954, o imagine tristă, dar revelatorie, a unei epoci dure din istoria românilor.


Conștient de datoria pe care o are de a oglindi vremurile, chiar și prin lentila subiectivă pe care o presupune un jurnal intim, autorul își începe volumul cu considerații despre abdicarea regelui Mihai și pierderea oricărei nădejdi de a mai întoarce istoria din cursul său inexorabil.


Încă aflat sub imperiul sentimentelor amestecate față de proaspăta Republică Populară Română, tânărul funcționar în minister participă la prima lui manifestație, organizată în fața Palatului din Calea Victoriei, unde se strigă lozinci și se țin discursuri patriotice. Credința lui e că totul a fost dirijat de la Moscova, iar evenimentele sunt acceptate ca o fatalitate, deși în sufletele tuturor mocnește indignarea și dezgustul pentru noul statut constituțional al țării.


Mare iubitor de cinema, autorul își vede acum filmele preferate întrerupte de materiale propagandistice, despre proclamarea Republicii. Până și cenaclurile Societății Scriitorilor Români se transformă în sinistre ședințe de partid, cu „nevropați” ce rostesc discursuri ideologice despre imperialiști, muncă voluntară pe șantiere și necesitatea înrolării „în luptă” a intelectualilor.
 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

Chiar și visele nocturne i se transformă în coșmaruri bântuite de Petru Groza și delegații venite de la Moscova. Însemnările sale abundă în evocări ale noilor personaje ce ocupă scena politică românească: Gheoghiu-Dej, Ana Pauker, Gh.Apostol, Teohari Georgescu.

Tânărul scriitor privește neputincios cum lumea adevăratelor valorilor se prăbușește în jur, cum sunt dezavuați creatori uriași, care sunt nevoiți să-și facă mea culpa și să declare că nu vor mai lucra decât „pentru popor” și pentru regimul socialist. Se dărâmă, cu târnăcoape barbare, statuile simbolice ale trecutului, cea a regelui Carol I sau a lui Brătianu.

Lucrând la departamentul de presă din minister, Martinescu are acces sporadic la presa europeană, confiscată la poștă de comuniști, de unde mai află că, în lume, încă se respiră și se scrie în libertate. Când este trimis să difuzeze prin oraș ziarul Scânteia, nu are cum să se eschiveze și pleacă cu exemplarele la braț, pe Calea Victoriei. Este o scenă comică, scrisă cu un umor amar, de un om copleșit de istorie, care încearcă pe orice căi – și fără prea mare succes – să lupte cu „adversarul”, cu situația care se agravează pe zi ce trece.


În idealismul său, autorul mai crede că ideologia comunistă nu va avea o viață prea lungă („sunt ferm convins că gogorița sovietică se va prăbuși... Moscova va pierde controlul și va deveni o putere oarecare de mâna a cincea, dacă nu și mai rău.”)
Dorind să evadeze din Bucureștiul tot mai „roșu” și de valul de indignări, scriitorul fuge la țară, dar la Viișoara dă peste alte nenorociri, căci țăranii sunt hărțuiți de noua lege a „colectărilor”, cu prevederile ei stupide și revoltătoare, referitoare la „cotele” care îi lasă fără produsele muncii lor de peste an.


Avem de-a face cu un tablou întocmit cu minuțiozitate de artizan, unde sunt înfățișate spaime și neputințe, întâmplări și oameni, supuși cu toții tăvălugului neiertător al istoriei.

Citește și celelalte volume ale lui Pericle Martinescu disponibile în Biblioteca digitală ZIUA de Constanța!

„Confesiune patetică. Pagini de jurnal intim 1936-1939. Vulcanul Iubirii“, de Pericle Martinescu

„Uraganul istoriei. Pagini de jurnal intim. Anul 1940”, de Pericle Martinescu

#sărbătoreşteDobrogea141 Un nou titlu în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța - Pericle Martinescu, „Uraganul istoriei. Bombe și boemă. Pagini de jurnal intim 1941-1945”