Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
10:45 20 09 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeşteDobrogea TOMI-CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul IV. Stăpânirea românească Constanţa, stadiul de adormire 1879 - 1895

ro

19 Jun, 2018 00:00 871 Marime text

„A. Stadiul de adormire (1879-1895) 

În aceşti 17 ani, Constanţa a rămas tot cu înfătişarea ei turcească. Cu foarte puţin s’a întins în partea continentală, dintre poştă şi Grand-Hotel (mahalaua tătărască), prin clădiri mici şi răzleţe (n.r. - deci, zona de la Muzeul de Artă Populară pana la Grand era mahalaua tatareasca.Practic, oraşul se termina, aproximativ, la statuia Lupoaică).

Recensământul ce s’a făcut la începutul anului 1879, a dat o numărătoare de 4.530 suflete, în care s’au socotit armata şi funcţionarii. Scăzându-se, rămâne o populaţie locală de 3.000.

Constanţa avea 49 de străzi în anul 1879 

Tot atunci s’a dat şi numirile străzilor, 49 la număr, cu 569 de case, mai mult nişte cocioabe. Numai clădirile în piatră ale lui Aleon (în coasta de S. a liceului vechi) meritau numirea de case (n.r. - Casele Aleon sau Casa de Piatră există şi astazi, au panou „de vânzare“ chiar pe prima stradă dreapta de la Lic. „M. Eminescu“, pe partea stangă, în capatul străzii).
 
Primăria s’a instalat la început în nişte clădiri pe str. Tomis, alături de arestul preventiv, din faţa conacului (n.r. - Conacul era o clădire de pe timpul turcilor în zona unde astăzi se afla Tribunalul, clădirea veche). Apoi s’a mutat în case cu chirie. În 1896, Primăria şi-a construit local propriu; dar fiind neîncăpător, a fost vândut puţin mai in urmă Direcţiunii Poştelor, pentru oficiul telegrafic, care-l ocupă şi azi (n.r. este vorba despre Muzeul de Artă Populara).
 
Poşta şi telegraful - au funcţionat şi pe timpul administraţiei ruseşti, luate dela Turci - erau instalate într’o clădire, de pe la începutul străzii Mircea No. 11 (casa există). Iluminatul oraşului se făcea cu 46 lămpi cu petrol; s’au mai adăogat în urmă alte treizeci. În 1896, erau 359 de Iămpi cu petrol. Iluminatul era dat în întreprindere.

În 1896 nu existau pavaj şi canalizare în Constanţa

Serviciile de incendiu, de curăţenie şi de salubritate erau reduse la trei căruţe cu trei cai; în 1896, pompierii erau organizaţi (15 oameni, 26 de cai, patru pompe, 13 sacale). Nici vorbă nu poate fi de pavaj sau
canalizare.
 
Paza oraşului era încredinţată la 11 sergenţi de noapte, nici unul de zi. În 1896, erau 56 sergenţi, cu un comandant. Piaţa alimentelor se rezuma la 8 barăci de scânduri, pe locul ocupat azi de hala «Unirea» şi coprindea străzile: bulgară, germană şi braşoveni, desfiinţate prin clădirea halei, pe locul Primăriei (n.r. se referă la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa din Piaţa Ovidiu) erau 5-6 barăci cu zarzavat şi fructe.

Spitalul îngrijea doar şapte bolnavi

Comuna avea un spital, într’o casă închiriată; dar era lipsit de toate cele necesare (n.r. se referă la casele ajutorului de primar). Nu putea îngriji, decât şapte bolnavi. În 1893, s’a construit pentru spital un local propriu (pe strada Carol, în spatele şcoalei normale de băeti). A fost dărâmat - de ce s’o fi construit? Şi mai ales de ce s’o fi dărâmat? Nu pricep. În 1908 s’a construit cel actual. 

În 1879, apa era sălcie  

Locuitorii oraşului nostru beau tot apa, pe care o băuse şi Ovidiu, pe timpul exilului lui la Tomis. Fiecare casă îşi avea fântâna ei în curte. Dar apa era sălcie şi se întrebuinţa mai mult la gospodărie. Pentru apa de baut, 80 sacagii o aduceau din «fântânile» dela Palaz (unde fusese lagărul franţuzesc în 1854). Ele au fost clădite de pe vremea Turcilor.

În 1884 se construieşte „Catedrala Sf. Apostol Petru şi Pavel“ 

Primul gând al nostru a fost, ca să clădim un lacaş de închinare către Cel Atot Puternic. Şi, cu cheltuiala Statului, s’a ridicat în 1884 Catedrala (cu hramul Sf. Apostoli Petru şi Pavel). A fost târnosită în 1895. Comunitatea greacă îşi avea biserica ei, clădită între 1864-7. Armenii şi-au clădit biserica lor în 1880. Catolicii îşi aveau mica lor capelă din 1872.

În 1887 se ridica statuia lui Ovidiu  

Prefectul Remus Opran a luat iniţiativa, ca să se strângă fonduri, pentru ridicarea unei statui poetului Ovidiu. A fost ridicată în 1887. Începuturile culturale au fost slabe. S’a înfiinţat o şcoală normală, care a funcţionat din 1893 până în 1896. A fost mutată la Câmpulung. Erau două şcoli primare (una de băieţi şi alta de fete). 

În 1893 se ridica „Şcoala primară mixtă Principele Ferdinand şi Principesa Maria“ 

S’a clădit pe locul unui fost cimitir turcesc «Şcoala primara mixta Principele Ferdinand şi Principesa Maria» prin anul 1893 (n.r - există şi astăzi, este anexa Muzeului de Artă, la intersecţie Grand cu farmacia Miga). În urma s’au mai înfiinţat alte două (cu localuri închiriate). Pe ţărmul Mării, între farul vechiu şi Catedrala s’a deschis (1879) «bulevardul Regina Elisaveta», Sala de cură a fost mai întâi (1880) lângă farul vechiu (era o casă în paiantă, şubredă; apoi, în 1892, s’a construit - în faţa Băncii Naţionale de azi - un alt local, în paiantă şi pe piloţi de lemn, pe bulevardul Elisabeta, care ţărmurea marea.
 
Ca clădiri particulare: Hotel Carol I, construit de o societate engleză în 1882 şi a costat un million şi jumatate lei. Acum aci se află «CercuI militar Regele Carol I» (n.r. - este vorba despre Comandamentul Marinei Militare de astazi. Clădirea a fost construită între anii 1879 și 1881, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu, în stil neoclasic cu frontoane. A servit inițial ca hotel, mai întâi numit „Terminus“, apoi „Carol“. Între anii 1924 și 1927, clădirea a fost supraetajată și a devenit cămin ofițeresc, fiind preluată de Cercul Militar. Din anul 1978 a devenit sediul Comandamentului Marinei Militare, iar în 1982-1983 clădirea a fost restaurată, păstrându-se stilul neoclasic).
 
Lângă el, palatul construit de Gr. Sturza (1884), a fost dărâmat prin 1920-21; iar în faţa, localul Bancii Nationale, aflător şi azi (cel vechiu) (n.r. - este chiar în zona de intrarare în Portul Tomis, unde se află o construcţie neterminată).
 
Am mostenit dela Turci două hoteluri: Danubiu (azi Metropol), unde a fost găzduit Domnitorul Cuza în Mai 1864, când a trecut spre Constantinopol şi alăturea hotel Bizanţ (s’a înlocuit).

Bugetul oraşului Constanţa in 1879 

Dau ca curiozitate primul buget al oraşului nostru pentru anul 1879.
Personal.................... 22.500 lei
Iluminat.................... 5.800 „
Siguranţa ………….. 37.240 „
Incendiu ..………….. 3.960 „
Serviciul tehnic ……. 1.200 „
Serviciul sanitar …… 15.300 „
 Înfrumuseţarea . . . 40.000 „
 Starea civila .... ….. 1.500 „
 Instructia publica . . 2.000 „
Cheltuieli extraord…… 1.620 „
Total ………………….131.120 lei.“
 
#citeştemaideparte - Constanța în 1879-1895
#capitolul IV. Stăpânirea românească
#TOMI-CONSTANŢA monografie (1931)
#Autor M. IONESCU-DOBROGIANU
 
Mai multe despre istoria Tomi aflaţi din monografia „Tomi - Constanţa“ , disponibilă integral în format electronic.

Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“ .

DREPTURI DE AUTOR
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.


Citeşte şi: 

#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA (1931) Cuvînt Înainte. Autor, colonel Marin Ionescu Dobrogianu

#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje 23 Noiembrie 1878 - ziua libertăţii pentru Constanţa

#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje Constanţa la 1859. Un orăşel mic şi friguros

#citeșteDobrogea TOMI - CONSTANȚA monografie (1931). Capitolul IV. Stăpânirea româneascăRegele Carol. Înțeleptul și Dobrogea

Ti-a placut articolul?

Comentarii