Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
19:47 20 07 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea TOMI - CONSTANȚA monografie (1931). Capitolul IV. Stăpânirea românească Regele Carol. Înțeleptul și Dobrogea

ro

18 Jun, 2018 00:00 773 Marime text
„Începuturile stăpânirii noastre în Dobrogia au fost foarte nesigure, timide, din cauza părerilor greșite, pe care le-au împrăștiat oamenii noștri politici de pe atunci, care nu cunoșteau nici starea provinciei noastre nici foloasele, pe care le vom putea trage, în viitor din țărmul Mării și din portul ei principal, Constanța.
 

 
 
Un singur om în țara asta dorea ca să avem un port la Mare, era Regele Carol Înțeleptul (Regele Carol I) (n.r. - este vorba despre Carol I al României care a domnit 48 de ani, între 1866 și 1914, și pe timpul căruia Dobrogea a revenit la România). Chiar din primul an al domniei sale, pe când n’aveam țărm de Mare, el a vroit să atragă Marea în Țara lui și proectase (1867) să înființeze un port artificial la Gibrieni - spre Nord de Vâlcov.
 
Dimitrie Sturdza se opune revenirii Dobrogei la România
 
În ședința Senatului din 28 Septembrie 1878, Dimitrie A. Sturdza (n.r. - n. 10.03.1833, Iași, d. 8.10.1914. București, a fost un academician, om politic roman și de patru ori prim-ministru al României între anii 1895-1909. A murit într-un spital de boli mintale) se opune din răsputeri la anexarea Dobrogiei. El e in special in contra portului Constanța.
 
«Ce vor deveni Galații și Brăila, când vom face port la Kustendje și drum de fier, care conduce direct acolo mărfurile indigene și streine? Este drept, că domnia-voastră să ruinați două porturi, cele mai importante ale Țării, pentru ca sa faceți un port într’un teritoriu, pe care nu știți cât timp avem să-l menținem?
 
Petre Carp (Petre P. Carp, politician român, membru marcant al Partidului Conservator) în aceiași memorabila ședință vorbește pe șleau: «Nu vrem portul Constanța, căci e contrar intereselor nevoilor reale ale României. Din toate aceste puncte de vedere.... eu sunt contra luării Dobrogiei».
 
Pe temeiul părerilor acestor doi oameni politici, s’a dus prin presă o campanie extrem de violentă împotriva alipirii Dobrogiei, tot de persoane oficiale, care nici habar n’aveau de drepturile noastre «ab antiquo» asupra ei, nici asupra stării provinciei noastre dintre Dunăre și Mare.
 
Un deputat, Locusteanu, a tipărit pe atunci o broșură, și în care - din neștiință - numește Dobrogia: «O țară mlăștinoasă în partea de jos (!), fără apă, în partea de sus (!), insalubră, incultă, costisitoare, impracticabilă, locuită de păstori, de nomazi și de tâlhari - după cele ce ne spun scriitorii iluștri și organele oficioase - aceasta e Dobrogia. Partizani ai anexiunii, iată-va achizițiunea! Nu vă felicitam și poporul nu vă va binecuvânta».
 
«Unii din oamenii noștri politici au mers cu ignoranța până acolo, în cât au comis infamia de a blestema pe cei ce vor trece pe malul drept al Dunării» (S. Mehedinți. Analele politice I. p. 68).
 
Un bici în mâna Bulgarilor; cu sfârcul ni-a plesnit drept în față, de ni-a crăpat obrazul în 1918 - zice scriitorul acestor rânduri. (Vezi: Temoignages roumains sur la Dobroudja).
 
Pe veci neuitatul Rege Carol Înțeleptul, cu puterea lui de pătrundere asupra viitorului Constanții, ia măsuri grabnice ca să lege - printr’o cale ferată cea mai scurtă - Capitala Țării, cu Fetești (1886); iar în toamna anului 1890 se și încep lucrările podului de peste Dunăre, care să lege Dobrogia cu Țara-Mamă. Podul s’a terminat la 14 Septembrie 1895.
 

Prima vizită a Regelui Carol I la Constanța

 
Chiar din primul an al stăpânirii noastre, Suveranul vine, într’o Joi 18 Octombrie 1879, în Constanța, unde șeade trei zile, ca să cerceteze amănunțit, cu ochii săi limpede-văzători, oportunitatea dezvoltării
portului, care avea să joace un rol economic așa de însemnat în viitorul Țării noastre. Casa în care a fost găzduit Prințul, era a lui Niculae Macri. A fost înlocuită de C. Pariano printr’o clădire nouă, care acum e ocupată de Serviciul Maritim Roman (n.r. - astăzi Muzeul Ion Jalea, în Peninsulă, lângă statuia lui Anghel Saligny).
 
Legătura Dobrogiei, prin Podul Regele Carol I (n.r. - este vorba despre podul de la Cernavodă, care poate fi admirat și astăzi) e un factor hotărâtor în acești 50 de ani de viață românească ai orașului nostru. Această viață se împarte în două:
A. Stadiul ei de adormire (1879-1895 inclusiv)
a. Trezirea (1896-1905)

B. Renașterea

 a. Trezirea (1896-1905)
 b. Dezvoltarea (1906-1916)
 c. Constanța de după război.
  Municipiul (1916-1928).“
 

Va urma.

 
#citeștemaideparte - RegeleCarol I laConstanța
#capitolul IV. Stăpânirea românească
#TOMI-CONSTANȚA monografie (1931)
#Autor M. IONESCU-DOBROGIANU
 
 
Mai multe despre istoria Tomi aflaţi din monografia „Tomi - Constanţa“ , disponibilă integral în format electronic.
 
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“ .

DREPTURI DE AUTOR 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Citeşte şi: 
 
#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA (1931) Cuvînt Înainte. Autor, colonel Marin Ionescu Dobrogianu
 
#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje 23 Noiembrie 1878 - ziua libertăţii pentru Constanţa
 
#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje Constanţa la 1859. Un orăşel mic şi friguros
 
#citeșteDobrogea TOMI - CONSTANȚA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje Personalul sanitar al orașului. Cât de veche este farmacia Miga
 
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii