In razboiul cu bancherii, Banca Nationala nu are nicio sansa

Contrar opiniilor curente ce sustin ca "amenintarea cu interventia" practicata de Banca Nationala in materia "vanzarilor de bani" ar fi expresia unui abuz "necapitalist", aceasta atitudine este, din pacate, nu doar rezonabila ci si lipsita de alternativa. Noi nu avem, asa cum au altii, mecanisme care sa echilibreze piata imobiliara prin strategie definita si nici autoritati capabile sa administreze rational si competent, ci doar o doctrina stupida ce se traduce prin "retragerea Statului din istorie" si "liberalizarea pietei" in majoritatea domeniilor, care a condus la anarhia aparenta si la exacerbarea jafului ce se intalnesc astazi, in Romania. La drept vorbind, tema aceasta este in sine deopotriva semnificativa si tulburatoare. Noi avem o lipsa acuta de locuinte, caci o intreaga generatie a fost sacrificata prin reaua administrare a fondului imobiliar de stat, vandut pe nimic "generatiei precedente", bani "reali" putini, fiscalitate cu maladii oculte si cu o evidenta descurajare a investitiei si, in acelasi timp, o uimitoare iresponsabilitate in cautarea solutiilor pragmatice. Mai este vorba despre o incapacitate iritanta in legarea ideilor, crearea programelor si planificarii, de fapt strategiei in interes national. In aceste conditii, aparitia creditului ipotecar, injectat printr-o manevra brutala, in vara anului 2003, in conditii indistincte, a modificat nu doar structura pietei imobiliare si ritmul ei de a se manifesta, ci insasi directiva noastra interna de evolutie. Dupa ce s-a vandut "munca nationala" din trecut (prin privatizare), isi pierde, prin vanzare "pe datorie" si sensul viitorului ce va apartine, pentru cel putin un sfert de secol de aici inainte, unor camatari particulari. Aceasta realitate nu se comenteaza si nu se discuta de parca ar fi de la sine inteleasa, cand, de fapt, nu este decat o consecinta a unei administrari gresite a Statului si a absentei parca definitive de a elabora solutii si a le pune in practica. In loc sa se intensifice, prin mecanisme fiscale si aparente subventii, constructia de locuinte (nu sociale evident) intrebuintandu-se metode verificate istoric inca din anii 20-30 ai secolului trecut, se adopta "drogul indatorarii" si efectele aduse in chip inevitabil de acesta. Imaginea pietei imobiliare romanesti este impresionanta: o realitate devastata de invazia de "bani imaginari" ce ne inunda din toate directiile, unde ceea ce este "vechi" si aproximativ este din ce in ce mai scump, iar ceea ce este "nou" se face la repezeala, in cantitate nesatisfacatoare si scandalos de scump. Acest parjol ce nelinisteste se intensifica in fiecare zi prin debitul in crestere al "robinetului de bani" care, asa cum se si spune in Occident, creeaza un "efect de fericire" rezultat din "proprietatea pe datorie" si nu fericirea insasi. Astfel incat, spre a tempera incendiul ce nu se poate stinge, noi reactionam ca intotdeauna, a la roumaine, prin "restrangere" si "interdictie" si nu prin solutie realista, dezvoltare si adaos. De fapt, daca Banca Nationala va limita, de maine, si mai mult "accesul la creditul ipotecar", aceasta va fi, cu probabilitate, o expresie a "solutiei disperate" caci atata vreme cat piata imobiliara "invarteste" de luni de zile aceeasi oferta enervant de scumpa si de "rea", iar alta materie nu se arata la orizont nu exista alternativa. Aceasta ar fi, bineinteles, explicatia necontestabila dar poate ca nu suficienta caci, la noi, unde totul are si un alt sens ocult si ascunde organizari cu vizibilitate scazuta, nu sunt de excluse si alte ratiuni ce se pot doar presupune si, poate, se vor evidentia in viitor. Ar trebui mai intai sa se descurajeze adeptii creditului ipotecar. De asemenea, clientela ar trebui indreptata catre alte "instrumente financiare" a caror aparitie este iminenta (dar cunoscuta numai in cercurile apropiate "conspiratiei") si care, astfel, si-ar asigura inca de la inceput "consumatorii infometati". Apoi, nu se poate exclude ipoteza "amanarii supravegheate" sau a temperarii "cu termen", in ideea ca anumite "proiecte" (ce se anunta intre cunoscatori) nu ar fi inca definitivate. Oricum ar fi si orice "grila" va aparea vreodata in materie de "calificare pentru credit", totul se va rezuma la o furtuna intr-un pahar cu apa. In fiecare oras important din Occident sunt mai bine de cateva sute de banci si peste o mie de companii de consultanta financiara in materie de credit ipotecar, ceea ce inseamna ca epoca se defineste in acest fel, iar "vanzarea de bani in schimbul muncii viitoare" este nu numai o afacere ci si o ideologie cu caracter expansiv.In razboiul dintre Banca Nationala, care daca nu raspunde unei cereri nedefinite, adopta, in orice caz "solutia disperata", aratand ca nu are loc de intors, si "congregatia bancherilor", cea dintai va pierde intotdeauna caci in mediul nostru stapanit de personaje carora soarta tarii le este indiferenta nu exista decat actiune pompieristica, precipitata si cu efect firav.