Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
01:53 26 04 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Tradiţii şi obiceiuri de Sâmbăta Morţilor Azi se dau de pomană colivă, colaci, fructe, vin şi lumânări aprinse

ro

14 Feb, 2015 00:00 3633 Marime text


Astăzi, Biserica Ortodoxă face pomenirea celor trecuţi la cele veşnice. Această sâmbătă este cunoscuta în popor sub denumirea Moşii de Iarnă sau Sâmbăta Morţilor.

 
Biserica îi numeşte pe cei trecuţi în viaţa de dincolo „adormiţi“, termen care are înţelesul de stare din care te poţi trezi. Credinţa ortodoxă nu vorbeşte de trecerea într-o stare de nefiinţă, ci de trecerea dintr-un mod de existenţă în alt mod de existenţă. Mântuitorul, când ajunge în casa lui Iair, a cărui fiică de numai 12 ani murise, spune: „Nu plângeţi, n-a murit, ci doarme“ (Luca: 8,52). În ziua în care se pomenesc Moşii de Iarnă, în fiecare biserică se oficiază sfânta liturghie, urmată de slujba parastasului pentru cei adormiţi. În ziua în care se săvârşeşte sfânta liturghie, preotul scoate miride (părticele) din prescură, pentru vii şi morţi. Ele sunt aşezate pe Sfântul Disc, alături de Agnet - partea din prescură care îl reprezintă pe Hristos. În cadrul sfintei liturghii, Agnetul se preface în Trupul şi Sângele Domnului. Astfel, miridele (care îi reprezintă pe cei pomeniţi) participă la sfinţenie prin prezenţa lor alături de Trupul lui Hristos de pe Sfântul Disc. În postul Sfintelor Paşti există şi rânduiala sărindarelor, adică a pomelnicelor pe care credincioşii le aduc la biserică pentru a fi pomenite timp de 40 de zile. Finalul acestor pomeniri se face în Sâmbăta lui Lazăr dinaintea Duminicii Floriilor.
 
De Moşii de Iarnă nu se lucrează
 
Moşii de Iarnă reprezintă începutul Sâmbetelor Morţilor, care vor ţine şapte săptămâni şi care se vor încheia cu Sâmbăta lui Lazăr (înainte de Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor).
De Moşii de Iarnă, credincioşii ortodocşi dau de pomană mâncare gătită. Potrivit tradiţiei, în această zi, cei trecuţi în nefiinţă se hrănesc cu mireasma sau cu aburii fierturilor în aşa fel încât să le ajungă pentru un an întreg. În Sâmbăta Morţilor, se dau de pomană colivă, colaci, piftie, sarmale, plăcintă, fructe, vin şi lumânări aprinse. La mormintele rudelor este obligatoriu să fie aprinse măcar două lumânări, care au rolul de a încălzi sufletele morţilor. De Moşii de Iarnă nu se lucrează. Femeile care încalcă această poruncă sunt pedepsite să tremure precum piftia şi să li se întoarcă pomana pe care au dat-o. De asemenea, în credinţa populară se spune că această zi trebuie respectată pentru a fi ferit de nebunie.
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii