Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
10:57 17 10 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Legenda oraşului Balcic şi a popoarelor care s-au perindat pe aici

ro

14 Sep, 2013 00:00 1658 Marime text
Dacă dealurile retezate şi pleşuve din partea de miază-noapte, care văzute de pe mare par ca nişte uriaşi ce apără oraşul, ar putea să vorbească, şi-ar începe povestirea astfel:

„Obârşia acestei aşezări e atât de veche încât se pierde în colbul des al vremurilor îndepărtate. Multe şi felurite noroade s-au perindat, dar numai câtorva din ele le mai ţinem minte numele. Aşa, de pildă, au fost fenicienii, un popor de iscusiţi negustorilor care cutreierau mările şi are găsiseră aici un prielnic liman pentru adăpost, odihnă şi comerţ. Ei vindeau sticlărie foarte rară pe atunci şi mai ales regească purpură, care era prea scumpă. Cuvântul „baclic”, chiar dacă nu ne înşelăm, este chiar ”fenician”.

Locul loc l-au luat, mai târziu, grecii, tot aşa cu bunic negustori şi corăbieri, dar care erau pricepuţi şi şi la carte, şi la cioplirea de chipuri frumoase din marmură albă. Pe vremea lor nici noi nu eram aşa pleşuve şi sterpe, cum ne vedeţi, căci ne acopereau minunate grădini de măslini, smochini, migdali, portocali, precum şi o mulţime de vii care dădeau strugurii cei mai dulci, pentru vinurile cele mai alese. Din pricina aceasta,ei au dat numele oraşul Dionysopolis, după numele înflăcăratului zeu al vinului, al jocurilor şi al plăcerilor. Multe statui şi multe temple ridicaseră grecii în cinstea lui Dionysos.

În urma lor au venit turcii, care au stat pe aici un cârd de vreme, după stăpânirea marelui voievod român, Mircea cel Bătrân. Apele mării acopereau toată partea de jos a oraşului şi se ridicau până la picioarele acestui deal, străjuit de un plop încovoiat de ani, pe care turcii l-au numit Ghemigi-Mahale şi unde se văd şi acum două cârlige mari de fier, de care se legau corăbiile. „Ghemi” pe turceşte înseamnă corabie, iar „ghemigi” – corăbier, de aceea astăzi i se zice „mahalaua corăbierilor”. Unii scormonitori de ruini, care vor să dezgroape trecutul şi să găsească aerul susţin că numele oraşului ar veni de la un voievod care se chema Balica. Acest voievod ar fi fost întâiul corăbier ce s-a făcut stăpân peste oraş şi peste împrejurimile lui”.

Sursa: „Legende dobrogene”, de Titus Cergău şi Emanoil Papazissu (1946)

Ti-a placut articolul?

Comentarii