Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
12:13 03 08 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Mihai Lupu, candidatul PNL la șefia Consiliului Județean Constanța "Bogăția arheologică din Dobrogea ar putea ajuta turismul"

ro

31 Jul, 2020 13:33 1583 Marime text

 
  • Punerea în valoare a cetăților antice din Dobrogea ar putea crește turismul constănțean cu peste 30% în 60 de luni
  • Județul Constanța ar putea atrage turiști tot timpul anului dacă ar fi puse în valoare cetățile antice din Dobrogea
  • Suntem singura țară din Europa care nu valorifică resursa istorică  
Mihai Lupu este candidatul Partidului Național Liberal la conducerea Consiliului Județean Constanța. În urma unui interviu acordat, reiese faptul că turismul constănțean are un potențial care ar putea crește de pe urma turismului istoric. Pentru asta, este nevoie, desigur, de punerea în valoare a cetăților istorice.

Spunem că județul Constanța, în special litoralul, există pentru turiști doar 3 luni pe an. Îi putem atrage într-un fel aici și în celelalte 9 luni?

Bogăția arheologică extraordinară din Dobrogea ar putea ajuta enorm turismul constănțean, prin extinderea sezonului și multiplicarea beneficiilor financiare obținute în acest fel.

Nici o țară din arealul Mării Negre nu are un asemenea potențial de turism istoric. Dincolo de turiștii care ajung la mare vara, mulți alții sunt dornici să vadă vestigiile vechilor orașe și fortificațiile grecești, romane sau bizantine cu care este împânzit teritoriul dintre Marea Neagră și Dunăre. Cu siguranță, pentru un ceas-două, ar putea alege un circuit turistic interesant. Din păcate, multe dintre aceste adevărate comori încă zac sub pământ, sunt parțial decopertate sau transformate în situri arheologice și muzee care nu au mai fost reabilitate de zeci de ani.

Țările vecine au înțeles valoarea acestor locuri și au speculat-o, au creat povești interesante în jurul fiecărui astfel de obiectiv. Uitați-vă doar la ce se întâmplă la bulgari cu mormintele regilor traci sau cu vila Reginei Maria din Balcic. Mai mulți turiști înseamnă locuri de muncă și prosperitate pentru comunitate.

Putem atrage fonduri europene pentru dezvoltarea turismului în extrasezon?

În 2011, Parlamentul European a adoptat o rezoluție privind documentul intitulat “Europa, destinația turistică favorită la nivel mondial – un nou cadru politic pentru turismul european”, comunicare care definește acțiuni specifice pentru relansarea sectorului. Aceasta se concentrează pe patru axe foarte clare: stimularea competitivității sectorului turistic; promovarea dezvoltării unui turism durabil, responsabil și de calitate; consolidarea imaginii și vizibilității UE ca ansamblu de destinații durabile și maximizarea potențialului politicilor și intrumentelor financiare ale UE pentru dezvoltarea turismului. Acest ultim punct este important pentru că insistă pe mai o bună integrare și coordonare cu politicile privind transportul, concurența, fiscalitatea, protecția consumatorilor, mediul, ocuparea locurilor de muncă, formarea și fondurile structurale. Mai bine zis, aducerea de bani în domeniul turismului prin atragerea de fonduri europene.

Având în vedere faptul că traversăm o perioadă dificilă, trebuie să ținem cont că exista Rezoluția Parlamentului European din 19 iunie 2020 referitoare la transport și turism în 2020 și ulterior, care propune, printre altele, un plan de redresare al Uniunii, care include un buget al Uniunii consolidat pe termen lung (CFM 2021-2027) și un nou instrument de redresare în valoare de 750 miliarde EUR. Poate că aceste informații sunt mai tehnice, dar demonstrează că putem dispune de resurse financiare ca să schimbăm lucrurile în bine.

Ce pot vedea turiștii care ajung la Constanța și care sunt pasionați și de istorie, nu doar de mare și plajă?

Revenind la realitățile noastre, la bogăția arheologică a acestor locuri, poate mulți nu știu, dar județul Constanța are aproape 700 de obiective arheologice declarate monumente istorice de interes internațional, național sau local. Foarte puține, mult prea puține au fost introduse în circuitul turistic. Sunt câteva proiecte pentru valorificarea de situri, cum este cel al Monumentului Tropaeum Traiani de la Adamclisi.

Mai este și cel de reabilitare a cetății Capidava, care s-a lăsat cu un mare scandal și unde lucrările prost făcute ar putea să nu mai permită introducerea obiectivului în circuitul UNESCO. Ori, includerea pe Lista Indicativă UNESCO și apoi pe cea a Patrimoniului Mondial UNESCO este extrem de importantă.

Beneficiem, apoi, de programul “Limes”, dedicat inventarierii monumentelor și cercetării arheologice de pe fosta frontieră a Imperiului Roman și întocmirea documentației pentru includerea pe Lista Indicativă UNESCO. În județul Constanța sunt identificate nu mai puțin de 14 situri care au aparținut acestei granițe antice. Dintre acestea, șapte, respectiv Carsium, Capidava, Civis, Axiopolis, Sacidava, Sucidava și Durostorum se califică pe cel puțin un criteriu pentru a putea fi selectat.

“Ce se întâmplă cu Mormântul Hypogeu este o rușine. Dacă vedeți cocioaba sub care zace, nu realizați ce vestigiu istoric inestimabil ignorăm de atâta vreme”

Cu toate că avem vestigii nenumărate, acestea nu pot fi vizitate. Le avem doar pe hartă. Cum ar trebui să se implice Consiliul Județean Constanța?

S-a obținut, cu mare întârziere, finanțarea pentru restaurarea cetății Carsium, a Edificiului Roman cu Mozaic din Constanța ( în care nu s-a mai investit semnificativ de la construcția sa, în 1967) și pentru salvarea Mormântului pictat Hypogeu din municipiul Constanța.

Ce se întâmplă cu ultimul dintre acestea, este o rușine. Dacă vedeți cocioaba sub care zace, nu realizați ce vestigiu istoric inestimabil ignorăm de atâta vreme.

Conducerea județului va trebui să susțină, cu toate puterile, proiecte locale cum sunt cele de la Mangalia și de la Ovidiu, pentru valorificarea cetății Callatis și a castrului roman. Sau pe cele de arheologie subacvatică, măcar din zona cetăților-port cum sunt Tomis, Histria și Callatis.
Sunt atâtea locuri fabuloase pentru care trebuie făcute lucrări de restaurare și de reconstituire arheologică, pentru care este, însă, nevoie și de refacerea muzeelor din incinte, a drumurilor de acces și înființarea de parcări. În primul rând, pentru ca cetățile Histria, Adamclisi, Ulmetum, Albești ori Sacidava, dar și Păcuiul lui Soare – fosta Vicina sau Ansamblul rupestru de la Basarabi să fie valorificate, este nevoie de o viziune modernă, integrată.

Este nevoie de dotările necesare pentru expunerea acestui patrimoniu, de puncte de informare, de trasee de vizitare, de panouri explicative, de ghiduri audio. Mai este nevoie de amenajări peisagistice care să integreze plăcut spațiul arheologic, de spații de odihnă și pentru igienă personală a turiștilor, dar și de locuri de unde aceștia să poată cumpăra suveniruri. Nimic din toate acestea nu mai constituie de mult noutăți pentru restul Europei. Trebuie doar să ne dăm seama ce comori avem, să ne pese de istoria noastră și să profităm de acest avantaj enorm pentru a dezvolta industria turismului.



 

Ti-a placut articolul?

Comentarii