Val de dosare pentru consum ilicit de droguri în iulie 2025 57 de inculpați ajung în fața instanței. Fenomenul ia amploare (DOCUMENT)

• Printre inculpați se numără atât tineri constănțeni, cât și cetățeni străini, elevi, angajați sau persoane publice mai puțin cunoscute, ceea ce confirmă faptul că drogurile nu mai sunt un fenomen izolat sau marginal
• Creșterea bruscă a numărului de dosare poate indica o ofensivă mai fermă a autorităților, dar, în același timp, reflectă eficiența redusă a măsurilor de prevenție și educație antidrog

O creștere îngrijorătoare a consumului de droguri este reflectată în statisticile Tribunalului Constanța, unde, numai în luna iulie 2025, au fost înregistrate 57 de dosare penale având ca obiect consumul ilicit de droguri, conform Legii 143/2000, art. 4. Dintre acestea, un dosar a fost repus pe rol, semn al complexității cazurilor și al evoluției fenomenului.


Printre inculpați se numără atât tineri constănțeni, cât și cetățeni străini, elevi, angajați sau persoane publice mai puțin cunoscute, ceea ce confirmă faptul că drogurile nu mai sunt un fenomen izolat sau marginal, ci unul transversal, care afectează toate categoriile sociale.


Toate dosarele pot fi consultate în secțiunea „Documente”.

Cine sunt inculpații

Numele din dosare acoperă un spectru larg: de la elevi sau studenți, la persoane care au recunoscut consumul recreațional ori au fost prinse în flagrant, până la cetățeni străini, precum Connor Lee Vernon, Migliorati Alessio, Grossi Jacopo sau Yehudai Eliya, semn că rețelele de distribuție pot avea și ramificații internaționale.


Unul dintre cele mai notabile cazuri este dosarul nr. 5519/118/2023, în care inculpatul Blăgan Nicolae Mirel revine în fața instanței printr-o rejudeacare, programată pentru 1 octombrie 2025. Acest lucru sugerează contestații sau elemente noi apărute în cursul procesului.

57 de dosare, doar într-o lună

Este cea mai mare cifră înregistrată într-o singură lună în ultimii ani, în contextul în care autoritățile avertizează asupra creșterii consumului de droguri în rândul tinerilor și al apariției tot mai frecvente a noilor substanțe psihoactive, cunoscute și sub denumirea de „etnobotanice”.



Toate cele 57 de dosare se află în stadiul procesual de fond, iar majoritatea sunt judecate de Secția Penală a Tribunalului Constanța. Acuzațiile vizează în principal art. 4 alin. 1 și 2 din Legea 143/2000, care sancționează deținerea și consumul de droguri de risc sau mare risc, fără drept.


Autoritățile în alertă, prevenția eșuează

Creșterea bruscă a numărului de dosare poate indica o ofensivă mai fermă a autorităților, dar, în același timp, reflectă eficiența redusă a măsurilor de prevenție și educație antidrog. Lipsa campaniilor de informare coerente și a centrelor de consiliere accesibile face ca mulți consumatori să ajungă în fața justiției înainte de a primi ajutor real.
În școlile din județ, organizațiile neguvernamentale atrag atenția asupra faptului că vârsta primului contact cu drogurile scade constant, iar adolescenții își procură cu ușurință substanțele, fie de la cunoscuți, fie online.
 

Ce urmează?

Toți inculpații urmează să fie audiați în perioada următoare, iar instanțele vor decide în funcție de circumstanțele fiecărui caz, dacă este necesară aplicarea de pedepse cu executare, amenzi penale, programe de reabilitare sau măsuri alternative.



În paralel, autoritățile promit înăsprirea legislației privind traficul de droguri, dar și investiții în centre de dezintoxicare, însă până atunci, cifrele din instanțe vorbesc de la sine: consumul de droguri a devenit o realitate cotidiană în Constanța și în întreaga țară.


Legea 143/2000 prevede, pentru consumul ilicit de droguri, pedepse de până la 2 ani de închisoare sau amendă penală, iar pentru drogurile de mare risc, sancțiunile pot crește semnificativ.


Facem precizarea că, pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție.
 

PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 

Citește și:

Șoferiță posibil drogată, depistată în trafic, la Tulcea