Statul cere înapoi bani plătiți acum 15 ani, dar pierde în instanță. Dosar de despăgubiri, în recurs la Curtea de Apel Constanța

• Acțiunea a fost introdusă la Judecătoria Constanța la finalul anului 2022, de către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP)

 
Un litigiu civil având ca obiect plata lucrului nedatorat, inițiat de o autoritate publică centrală în legătură cu acordarea unor despăgubiri bănești, a ajuns în prezent în faza de recurs, pe rolul Curții de Apel Constanța. Dosarul, înregistrat inițial în anul 2022, vizează recuperarea unei sume de puțin peste 2.000 de lei, considerată a fi fost plătită necuvenit în cadrul procedurilor de restituire a proprietăților.
 
Acțiunea a fost introdusă la Judecătoria Constanța la finalul anului 2022, de către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), în contradictoriu cu mai multe persoane fizice, în prezent intimates-pârâte, unele dintre acestea fiind moștenitori ai beneficiarului inițial al despăgubirilor.
 
Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a solicitat obligarea pârâților la restituirea sumei de 2.018,61 lei, actualizată cu indicele de inflație până la data plății efective. Suma reprezintă diferența dintre despăgubirile acordate inițial și cele stabilite ulterior ca fiind corecte, în urma unor verificări.
 
Soluția instanței de fond
 
Prin sentința civilă pronunțată la 31 martie 2025, Judecătoria Constanța a respins cererea formulată de ANRP. Instanța a admis, pe de o parte, excepția lipsei capacității procesuale de folosință în privința unuia dintre pârâți, constatat ca fiind decedat anterior introducerii acțiunii, iar pe de altă parte, a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de ceilalți pârâți.

 
Judecătorul fondului a reținut că dreptul la acțiune al reclamantei era supus termenului general de prescripție de trei ani, prevăzut de Decretul nr. 167/1958, aplicabil raportului juridic dedus judecății. Instanța a stabilit că termenul de prescripție a început să curgă de la data emiterii deciziei inițiale de despăgubire, respectiv anul 2010, moment la care autoritatea putea și trebuia să cunoască eventualul prejudiciu și persoana în favoarea căreia s-a produs acesta.
 
Cum acțiunea a fost introdusă abia în anul 2022, instanța a constatat că termenul de prescripție era demult împlinit.
 

Apelul declarat de autoritatea public
 
Nemulțumită de soluție, autoritatea reclamantă a declarat apel, susținând că momentul de început al prescripției nu ar trebui raportat la data acordării despăgubirilor, ci la data la care neregulile au fost constatate de Curtea de Conturi, în urma unui control efectuat în anul 2015. În urma acestui control, s-a stabilit că suprafața utilă a locuinței pentru care s-au acordat despăgubiri a fost calculată eronat, fiind depășită suprafața maximă prevăzută de Legea locuinței.
Totodată, apelanta a invocat caracterul obligatoriu al măsurilor dispuse de Curtea de Conturi și a susținut că aceste acte ar fi avut ca efect întreruperea cursului prescripției.
 
Decizia Tribunalului Constanța
 
Prin hotărârea pronunțată la 21 noiembrie 2025, Tribunalul Constanța a respins apelul ca nefondat. Instanța de control judiciar a confirmat raționamentul primei instanțe, reținând că momentul obiectiv de la care începe să curgă termenul de prescripție este cel al efectuării plății despăgubirilor, nu data constatării ulterioare a erorilor de calcul.
 

Tribunalul a subliniat că autoritatea publică nu se poate prevala de propria pasivitate pentru a amâna momentul de început al prescripției și a făcut trimitere la jurisprudența obligatorie a Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit căreia actele Curții de Conturi constată o pagubă preexistentă, dar nu constituie, prin ele însele, izvor al creanței și nici cauze de întrerupere a prescripției.
 
De asemenea, instanța a arătat că un termen de prescripție deja împlinit nu poate fi întrerupt prin acte emise ulterior expirării acestuia.
 
Dosarul, în recurs la Curtea de Apel Constanța

După respingerea apelului, autoritatea publică a declarat recurs, cauza fiind înregistrată la Curtea de Apel Constanța – Secția I civilă la data de 5 ianuarie 2026. În prezent, dosarul se află în faza procesuală a recursului, nefiind stabilit încă un termen de judecată.
 
Instanța supremă la nivel regional urmează să analizeze legalitatea deciziei pronunțate în apel, într-un dosar care readuce în discuție limitele temporale în care statul poate solicita recuperarea unor sume considerate a fi fost plătite necuvenit, precum și obligația autorităților de a-și exercita cu diligență atribuțiile de verificare și control.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 

Citește și:
Înalta Curte de Casație, anunț cu privire la completurile de 5 judecători! Iată cine sunt magistrații care vor activa în 2026