Scandal pe plaja din Mamaia Nord de la „lupta” dintre cearceaf și șezlong. S-a ajuns în instanță
Scandal pe plaja din Mamaia Nord de la „lupta” dintre cearceaf și șezlong. S-a ajuns în instanță
22 Nov, 2024 17:00
ZIUA de Constanta
1105
Marime text
- Reclamanții au solicitat obligarea pârâtei la restituirea sumei de 200 lei încasate nelegal, la plata sumei de 20.000 lei cu titlu de daune morale, respectiv câte 10.000 lei pentru fiecare reclamant, precum şi a cheltuielilor de judecată
Marinasurf Serv SRL este chemată în instanță de două persoane fizice pentru acțiune în daune delictuale. Dosarul 30604/212/2021** se află în stadiul de recurs, la Curtea de Apel Constanța și vizează nemulțumirea unor clienți cu privire la șezlongurile de pe plajă. Povestea este, însă, ruptă dintr-un film
Practic, reclamanții au solicitat obligarea pârâtei la restituirea sumei de 200 lei încasate nelegal, la plata sumei de 20.000 lei cu titlu de daune morale, respectiv câte 10.000 lei pentru fiecare reclamant, precum şi a cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, s-a arătat că reclamanţii împreună cu copilul în vârstă de 4 ani, aflându-se în concediu în staţiunea Năvodari, în ziua de 01.08.2021, s-au așezat pe malul apei pentru a putea supraveghea copilul, fără a utiliza şezlongurile puse la dispoziţie de către societatea pârâtă, utilizând un cearşaf propriu, într-un spaţiu neintabulat.
Ulterior, au fost abordați prin intimidare de către reprezentanţii societăţii pârâte care încercând să îi alunge au susţinut că acel teren este în folosinţa societăţii pârâte, solicitând plata sumei de 200 lei pentru cearşaful propriu întins de către reclamanţi pe plajă. Având în vedere că reclamanţii şi-au invocat dreptul de a utiliza liber malul apei, care aparţine Statului Român, reprezentanţii societăţii pârâte au făcut poze fără acordul reclamanţilor, refuzând să le șteargă, cu încălcarea dreptului la viață privată şi a protecţiei datelor cu caracter personal, context în care reclamanţii au solicitat intervenţia poliţiei.
Agenţii de poliţie nu au luat măsuri adecvate, nu au verificat telefonul pentru ştergerea imaginilor făcute fără acord şi nici nu au verificat dacă se săvârşeşte un abuz prin alungarea de pe plajă sau tarifarea nelegală.
În continuare, reclamanții au arătat că după plecarea echipajului de poliţie reprezentanţii pârâtei au adus un bon fiscal în valoare de 200 lei despre care au susţinut că ar fi fost solicitat de către reclamanţi, solicitând achitarea acestuia sub ameninţarea înaintării unei plângeri pentru înşelăciune, iar pentru a evita orice expunere jignitoare, subsemnata fiind avocat, s-a achitat suma, deși această obligație nu era afișată nicăieri pe plajă şi nici pe site.
Fapta pârâtei le-a încălcat drepturile de consumatori, dreptul la libera circulaţie şi sănătate, fiind agresați și forțați să plătească o sumă de bani pentru care preţul nu era afişat, prin jigniri, strigând-se pe plajă la reclamanţi şi atrăgându-se atenţia persoanelor din jur, aceștia simțindu-se umiliți, iar ca aspect agravant copilul a fost speriat în mod nejustificat, inuman, cu depăşirea oricărei limite, asistând la agresiunile verbale ce au fost adresate către părinţii săi care la rândul lor au fost afectaţi emoţional de sperietura copilului.
În concret, acest episod a stricat concediul reclamanţilor, degradându-le starea psihică prin umilinţa publică ce a adus atingere demnităţii şi onoarei, pentru un gest simplu de a supraveghea copilul utilizând un cearşaf la marginea apei.
Au mai arătat că sunt îndeplinite cumulativ condiţiile pentru atragerea răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, cât şi pentru fapta altuia, respectiv a prepusului, respectiv există o faptă ilicită, fapta este săvârşită cu vinovăţie, există un prejudiciu.
Ce a spus instanța?
Coroborând explicațiile cu planul de la f. 72, cât și cu răspunsul reclamantei la întrebarea nr. 4 a interogatoriului, rezultă că zona de cearceafuri era poziționată mai departe de apă, contrar cerinței de la art. 19 din norma citată în precedent conform căreia zona gratuită trebuie să aibă și o latură cu vedere la țărm, impunându-se prin urmare ca zona destinată plajei pe nisip să fie poziționată paralel cu șezlongurile, iar nu în spatele acestora, precum a procedat pârâta.
Pe de o parte, pârâta a învederat că reclamanții se aflau în zona situată între primul rând de șezlonguri și tărmul apei, cu referire la care au arătat că se află în folosința acestora reprezentând o zonă destinată amplasării șezlongurilor, dar în același timp, au explicat că șezlongurile și umbrelele în suport fix au fost amplasate la minimum 5 m față de limita dinspre apă a țărmului.
Astfel fiind, zona dintre primul rând de șezlonguri și tărmul apei nu mai avea cum să fie destinată amplasării de șezlonguri, câtă vreme trebuia asigurată limita de protecție de 5 m. Împrejurarea că reclamanții s-au poziționat chiar în zona de protecție nu reprezintă cauză exoneratoare de răspundere, pârâta neavând dreptul să fi solicitat reclamanților să se mute din locul respectiv. În contextul faptic descris, se verifică fapta ilicită reclamată în cauză.
Reclamanții au solicitat cu titlu de despăgubiri suma de 20.000 lei (câte 10.000 lei de fiecare), enumerând în motivarea cererii introductive componentele prejudiciului. În raport de probele administrate în cauză, instanța reține că reclamanții au dovedit numai faptul că le-a fost afectat concediul, aflându-se în ultima zi, când doreau să plece mai devreme și au intenționat numai să stea pe țărmul mării una/două ore în scopul de a-și supraveghea copilul minor. Nu s-a dovedit agresarea verbală a acestora, ci dimpotrivă, martorul a susținut că reclamanta a fost cea care i-ar fi adresat cuvinte și expresii jignitoare, pe fondul iritării provocate de incident.
Nu a rezultat nici umilirea în public, în prezența unor terți, astfel, reclamanții se aflau departe de zona șezlongurilor, iar martorul a susținut că în comparație cu situația de pe alte plaje, ”la noi stăteau câte 5-6 oameni într-o zonă”.
Nu s-a dovedit nici amenințarea cu plângeri penale pentru înșelăciune, nici sperierea minorului părților, motiv pentru care instanța opinează că suma de 1000 lei – pentru ambii reclamanți, câte 500 lei de fiecare – reprezintă o reparație echitabilă și integrală a prejudiciului suferit de către reclamanți. Se va dispune și obligarea la plata sumei de 200 lei, întrucât nu a rezultat din probe că reclamanții s-ar mai fi mutat în zona de cearceafuri, motiv pentru care tariful a fost perceput în mod nejustificat.
Marinasurf Serv SRL
Fondată în anul 2017, firma a raportat 1,9 milioane lei cifră de afaceri și 309.175 lei profit, la cei 10 salariați declarați. Sediul social este pe bulevardul Mamai Nord nr. 81, Năvodari, județ Constanța. Asociați, cu cote egale, sunt Neagu Alexandru și Penciu Dorian Andrei. Cei doi sunt și administratorii firmei. Asociații mai apar și în firmele Marina Surf SRL, Marinasurf Residence SRL, Marinasurf Rent SRL.
PRECIZĂRI:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
Victime bătute cu bâte și topoare în localitatea Dunăreni din județul Constanța! Unul dintre presupușii agresori, nemulțumit de controlul judiciar
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii