Rețeaua „Mita în Calcan” Cum falsificau inspectorii ANPA rapoartele de inspecție în schimbul peștelui din Marea Neagră (RECHIZITORIU)

• Procurorii Directiei Naționale Anticorupție (DNA) Constanța au destructurat o rețea infracțională bazată pe „șpaga în pește”

 
Sistemul de monitorizare a resurselor piscicole din Marea Neagră a fost vulnerabilizat de o practică iresponsabilă, în care legea și cotele europene de pescuit au fost negociate direct la malul mării pe post de monedă de schimb alimentară. Procurorii Directiei Naționale Anticorupție (DNA) Constanța au destructurat o rețea infracțională bazată pe „șpaga în pește”, în care funcționari publici cu atribuții de control își vindeau bunăvoința și semnătura pe rapoartele oficiale în schimbul câtorva exemplare din specia calcan. Pentru un simplu trofeu gastronomic extras direct din prada navelor, inspectorii închideau ochii la depășiri masive de tonaj, transformând activitatea de inspecție într-un târg privat din care aveau de operatorii, în timp ce statul român și stocurile de pește protejate de Uniunea Europeană decontau notele de plată ale fraudei.
 
Direcția Națională Anticorupție (DNA) – Serviciul Teritorial Constanța a finalizat cercetările și a dispus trimiterea în judecată, pe fond, la Tribunalul Constanța, a dosarului penal nr. 5902/118/2026 (nr. de urmărire penală 32/9/P/2024). În cauză sunt cercetați doi inspectori din cadrul Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură (A.N.P.A.), Tudorel Toderașcu și Cristian Berceanu, alături de reprezentanți ai unor firme/nave/entități de pescuit comercial, Marian Tănase, Claudiu Daniel Robe și Gheorghe Mihai, acuzați de infracțiuni repetate de luare de mită, dare de mită și fals intelectual.
 
Potrivit rechizitoriului întocmit la data de 11 septembrie 2026 de procurorii anticorupție, funcționarii publici consemnau în mod sistematic în rapoartele oficiale de control cantități de calcan mult diminuate față de cele descărcate în realitate la mal. În schimbul unor „derogări” administrative care permitea depășirea masivă a cotelor naționale de pescuit alocate de Uniunea Europeană, inspectorii erau recompensați direct în pește din specia calcan.
 
Miza europeană: Cota de 75 de tone pentru România și pericolul ecologic
 
Rechizitoriul DNA subliniază că specia calcan (Scophthalmus maximus) este strict protejată și reglementată la nivelul Uniunii Europene prin Regulamentul UE 2024/259, având un nivel maxim admis de captură (TAC) în Marea Neagră.
 
„României i se alocă o cotă de 75 tone pentru calcan în apele sale din Marea Neagră (...) În plus, Regulamentul prevede o perioadă de prohibiție a pescuitului pentru calcan în Marea Neagră între 15 aprilie și 15 iunie 2024, perioadă în care orice activitate de pescuit, transbordare, păstrare la bord, debarcare sau comercializare pentru calcan este interzisă”, se arată în rechizitoriul anchetatorilor.
 
Procurorii arată că acțiunile inspectorilor ANPA au periclitat direct stocurile piscicole și au raportat date eronate către sistemele europene de monitorizare:

„Faptele reținute în sarcina inculpaților XX, YY precum și a celorlalți participanți, arată existența unui mod de operare repetat, constând în trecerea în rapoartele de inspecție a unor cantități de calcan mai mici decât cele reale, în schimbul unor foloase necuvenite (...) În mod concret, acest mod de operare a permis operatorilor economici să evite depășirea oficială a cotelor de pescuit, să pescuiască peste limitele legale și să obțină ulterior cote suplimentare pe baza unor date nereale”.
 
Capturi de tone de pește, reduse din condei la sute de kilograme
 
Ancheta a demarat în urma unui denunț înregistrat la DNA Constanța pe 2 aprilie 2024. Anchetatorii au folosit un colaborator cu identitate reală și măsuri de supraveghere tehnică (înregistrări audio-video) pentru a documenta acțiunile de control desfășurate în Portul Midia.
 
Rechizitoriul reține mai multe episoade concrete din luna aprilie 2024, chiar înaintea intrării în perioada de prohibiție:
 
Episodul din 11-12 aprilie 2024 (Inculpat M.G.)

• Captură reală la bord: cca. 800 kg calcan.
• Cantitate consemnată în raport: 220 kg calcan.
• Mita primită: Inspectorul Tudorel Toderașcu a primit un calcan de la reprezentantul M.G., după ce anterior acesta remisese doi pești inspectorilor prezenți la control.

 

Episodul din 13 aprilie 2024 (Inculpați R.C.D. și T.M.)

• Captură reală la bord: cca. 2.400 kg calcan (pescuită pe baza autorizațiilor pentru două nave).
• Cantitate consemnată în raport: 571 kg (pentru o navă) și 362 kg (pentru a doua navă).
• Mita primită: Câte 4 pești din specia calcan (în total 8 bucăți) oferiți de reprezentanții R.C.D. și T.M. pentru fiecare dintre cei doi inspectori de control.

 
Episodul din 14-15 aprilie 2024 (Inculpați Toderașcu, Berceanu și I.G.)

• Captură reală la bord: cca. 850 kg calcan.
• Cantitate consemnată în raport: 330 kg calcan.
• Mita primită: La data de 15 aprilie 2024, reprezentantul I.G. a remis 13 pești din specia calcan. Inspectorul Toderașcu Tudorel a luat 2 pești pentru sine și 11 pentru alți colegi inspectori, iar Cristian Berceanu a primit un calcan.

 
Nota procurorilor: Cu inculpatul I.G. procurorii au încheiat separat un acord de recunoaștere a vinovăției.
 
Încadrarea juridică a inculpaților și trimiterea la Tribunalul Constanța
 
Prin rechizitoriul din 11 septembrie 2026, procurorii DNA au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a următorilor inculpați:

1. TODERAȘCU TUDOREL (Consilier superior în cadrul ANPA) – pentru luare de mită (art. 6 din Legea 78/2000 rap. la art. 289 alin. 1 C.pen.) și fals intelectual (art. 321 alin. 1 C.pen.), ambele în formă continuată (câte 3 acte materiale). Conform declarației de avere, Toderașcu înasa un salariu anual de peste 88.000 lei de la ANPA.
2. BERCEANU CRISTIAN (Consilier asistent în cadrul ANPA) – pentru luare de mită și fals intelectual.
3. TĂNASE MARIAN (reprezentant societate comercială de pescuit) – pentru dare de mită.
4. CLAUDIU DANIEL ROBE (reprezentant societate comercială de pescuit) – pentru dare de mită.
5. MIHAI GHEORGHE (reprezentant societate comercială de pescuit) – pentru dare de mită.

 
Dosarul penal a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Constanța la data de 22 septembrie 2026 (dosar 5902/118/2026), urmând să intre în procedura de cameră preliminară. Cheltuielile judiciare avansate de stat se ridică la 921,39 lei.
 
Precizăm faptul că, pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale, prevăzute de Codul de procedură penală precum și de prezumția de nevinovăție.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:
Jaful carburantului de la Aeroportul Kogălniceanu ajunge la Curtea de Apel Constanța. Condamnări pe fond