Procesul „Cazemata Rex” ajunge în recurs la Curtea de Apel Constanța Municipiul Constanța vs. fostul comisar antifraudă Marius Vasile Bărbat

• Litigiul a debutat în 2018, când Primăria Constanța a cerut constatarea nulității absolute a mai multor contracte de locațiune privind obiectivul denumit „Cazemata zona Rex”, situat în stațiunea Mamaia

 
Un dosar complex cu implicații asupra regimului juridic al unor imobile aflate în domeniul public și al contractelor încheiate cu autorități publice parcurge în aceste zile etapa recursului la Curtea de Apel Constanța. Este vorba despre dosarul nr. 34740/212/2018, înregistrat pe 9 iulie 2025, în care Municipiul Constanța, prin Primar, figurează ca intimat-reclamant, iar Marius Vasile Bărbat, fost comisar la Serviciul Antifraudă, ca recurent-pârât.
 
Contextul juridic al litigiului
 
Litigiul a debutat în 2018, când Primăria Constanța a cerut constatarea nulității absolute a mai multor contracte de locațiune privind obiectivul denumit „Cazemata zona Rex”, situat în stațiunea Mamaia. Contractele fuseseră încheiate între Inspectoratul Municipal de Protecție Civilă și Marius Vasile Bărbat, iar administrația locală a invocat lipsa calității legale a inspectoratului de a închiria aceste imobile, întrucât cazemata și terenul aferent fac parte din domeniul public al statului, aflate în administrarea UAT Constanța.
 
Reclamantul a mai solicitat și obligarea pârâtului la plata unei sume de peste 22.000 euro, reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a imobilului, plus dobânzi și cheltuieli de judecată.
Poziția pârâtului
 
Marius Vasile Bărbat a contestat cererea, susținând că a încheiat contractul în mod legal și de bună-credință, în baza unui act emis de o autoritate publică (Inspectoratul de Protecție Civilă). A arătat că nu există fapte de uzurpare a proprietății sau o folosire abuzivă a imobilului, din moment ce actele încheiate nu au fost anulate la momentul semnării. Totodată, a indicat lipsa unui titlu de proprietate clar din partea reclamantului și faptul că bunul nu a fost niciodată efectiv exploatat sau folosit de el, neavând autorizație de construire.
 
Decizia instanțelor inferioare
 
În aprilie 2021, Judecătoria Constanța a admis în parte cererea Primăriei, constatând nulitatea absolută a contractului de locațiune din 2015. A respins însă celelalte pretenții financiare ca neîntemeiate.

 
Municipiul Constanța a formulat apel, iar în iunie 2022, Tribunalul Constanța a admis în parte apelul, schimbând soluția inițială. Instanța a reținut că nulitatea absolută a contractului din 2015 atrage după sine obligația de reparare a prejudiciului constând în lipsa de folosință a bunului. Astfel, Tribunalul a obligat pârâtul la plata a 14.295,80 euro, reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a obiectivului (173 mp), pentru perioada decembrie 2015 – martie 2022, plus dobânzi legale penalizatoare și actualizarea sumei cu indicele de inflație. De asemenea, instanța a acordat cheltuieli de judecată și a validat raportul de expertiză tehnică efectuat de specialistul desemnat, Dumitru Bescuca.
 
Tribunalul a constatat că, deși contractul fusese încheiat formal cu Inspectoratul de Protecție Civilă, această instituție nu avea dreptul de a conferi folosința unui bun din domeniul public, ceea ce face actul juridic lovit de nulitate absolută.
 
Recursul declarat de pârât
 
Nemulțumit de hotărârea pronunțată de Tribunalul Constanța, Marius Vasile Bărbat a formulat recurs pe 4 iulie 2025. Cauza a fost înregistrată la Curtea de Apel Constanța, Secția I Civilă, și se află în prezent în faza procesuală a recursului.
 

Argumentele recurentului vizează, potrivit informațiilor disponibile, atât interpretarea greșită a raportului juridic dintre părți, cât și cuantumul și temeiul juridic al daunelor stabilite de instanța de apel. Se contestă existența unei fapte ilicite și a unei culpabilități clare în contextul unui contract semnat în baza unor acte administrative aparent valabile.
 
Curtea de Apel Constanța urmează să se pronunțe în perioada următoare asupra legalității deciziei Tribunalului. Miza este una semnificativă: dacă recursul va fi respins, decizia prin care fostul comisar este obligat la plata a peste 14.000 euro va deveni definitivă și executorie.
 
PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:

Primăria Limanu, la judecată cu afaceristul Marius Bărbat pentru recuperarea cheltuielilor de deființare pe cale administrativă a unor construcții executate nelegal pe faleza din Vama Veche

Judecătorii de la Tribunal au suspendat procesul între Consiliul Local Limanu și afaceristul Marius Bărbat, fost comisar în cadrul Serviciului Antifraudă