Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
04:11 29 09 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Plaja, evaluată ba la opt milioane de euro, ba la 40.000 de lei. Ping-pong cu dosarul dintre ABADL şi Consiliul Local Constanţa

ro

13 Dec, 2019 00:00 1270 Marime text

Peste 23.000 mp de plajă, evaluată la peste 8 milioane de euro de către magistraţii Judecătoriei Constanţa, un metru pătrat având o valoare în acest calcul de circa 340 de euro. Fix aceeaşi suprafaţă, însă, a fost apreciată la 41.741 de lei de către judecătorii Tribunalului Constanţa, metru pătrat de plajă fiind în această ecuaţie de 1,76 de lei! Cele două valori ce nu au nici în clin, nici în mânecă una cu alta au fost avansate în procesul în care Apele Române încearcă să recupereze de la Primăria Constanţa o suprafaţă de 23.717 mp de plajă.


De altfel, cele două valori reprezintă motivul care a stat la baza întârzierii procesului, după ce dosarul a fost plimbat din 2017 între Judecătorie, Tribunal şi Curte de Apel. În prezent, după cum vom arăta ulterior, cazul a ajuns din nou pe rolul Judecătoriei Constanţa şi, în final, procesul se află în plină desfăşurare. Pe parcursul articolului, vom detalia modul în care s-a ajuns la cele două valori total opuse care au făcut ca procesul să bată pasul pe loc şi care este povestea terenului revendicat.


Procesul demarat în 2017 de către Apele Române vizează o suprafaţă de 23.717 mp de plajă, al cărei proprietar în Cartea Funciară figurează a fi Primăria Constanţa. În aceste condiţii, Apele Române prin Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral au dat în judecată, la finalul lunii august 2017 Municipiul Constanţa prin Primar, Consiliul Local al Municipiului Constanţa, dar şi Statul Român prin Ministerul Finanţelor.
 

Drept de proprietate pe plajă, înscris în favoarea Municipiului Constanţa


Obiectul dosarului îl constituie o revendicare imobiliară. Concret, Apele Române au cerut ca instanţa „să dispună restituirea imobilului teren – plaja litoralului românesc, în suprafaţă de 23.717 mp, situat în municipiul Constanţa, aflat în patrimoniul public al Statului Român şi în administrarea ANAR – ABADL, precum şi rectificarea Cărţii Funciare nr. (...) aferentă municipiului Constanţa, în sensul radierii menţiunilor cu privire la dreptul de proprietate înscris în favoarea Municipiului Constanţa asupra terenului ce face obiectul revendicării“. Solicitările menţionate sunt cuprinse în cererea de chemare în judecată formulată de ANAR – ABADL şi citată pe Portalul Jurisprudenţei www.rolii.ro.


Nucleu în jurul căruia s-a format litigiul ABADL – Municipiul Constanţa este următorul: în esenţă, spun cei de la Apele Române, terenul revendicat se află în proprietatea publică a statului şi în administrarea ABADL, dar în cartea funciară este înscris Municipiul Constanţa în calitate de proprietar.
Pentru a putea lua plaja înapoi de la primărie, Apele Române au invocat Legea privind bunurile proprietate publică, Legea apelor, OUG privind înfiinţarea şi funcţionarea Administraţiei Apele Române, dar şi OUG privind gospodărirea integrată a zonei costiere. Totodată, reprezentanţii Apelor Române au invocat şi o serie de prevederi ale Codului Civil.
 

Statul Român, cot la cot cu ABADL pentru recuperarea plajei


De la bun început, deşi avea iniţial calitatea de pârât în cauză, Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice a cerut prin întâmpinare ca judecătorii să admită revendicările ABADL şi să înapoieze plaja Apelor Române.



De partea cealaltă, însă, reprezentanţii Municipiului Constanţa prin Primar şi cei ai Consiliului Local Constanţa au spus că acţiunea în revendicare formulată de ABADL ar fi inadmisibilă şi au ridicat această excepţie în proces. Pe de altă parte, în cazul în care judecătorii ar aprecia că, totuşi, acţiunea ar putea fi admisibilă, reprezentanţii CLC şi cei ai Municipiului Constanţa le-au cerut să o respingă drept neîntemeiată.


Totuşi, judecătorii nu au apucat să verifice efectiv cine are dreptate, că dosarul a fost plimbat între instanţe. Mai exact, Judecătoria Constanţa l-a trimis prima dată la Tribunal. După care, Tribunalul a argumentat că, de fapt, Judecătoria era cea care trebuie să tranşeze litigiul, aşa că a declinat competenţa în favoarea acestei instanţe. Dat fiind conflictul negativ de competenţă – adică, faptul că niciuna din instanţe nu considera litigiul de competenţa sa – dosarul a ajuns până la urmă la Curtea de Apel, instanţă menită să dezlege iţele.
Cum s-a ajuns însă în această situaţie?

 

SPIT nu are informaţii despre valoarea terenului


Pe scurt, totul se leagă de valoarea plajei revendicate. În esenţă, Judecătoria Constanţa a analizat valoarea terenului pornind de la valorile minime exprimate prin raportul anual de evaluare globală întocmit la nivelul Camerei Notarilor Publici Constanţa. Conform sursei analizate, un metru pătrat de teren în zona respectivă era evaluat la 342 de euro. În aceste condiţii, valoarea celor 23.717 mp revendicaţi a fost apreciată la 8.111.214 euro, sumă menită să atragă competenţa de soluţionare a Tribunalului, nu a Judecătoriei.


Odată ajuns cazul la Tribunal, însă, judecătorii de aici au folosit altă măsură pentru a determina valoarea plajei revendicate.
Iniţial, aceştia au încercat să afle valoarea impozabilă a terenului de la Fiscul local, cerând în acest sens sprijinul Serviciului Public de Impozite şi Tace Constanţa. Însă, din adresa nr. R-T22199/23.03.2018, emisă de SPIT, a rezultat „că nu poate fi comunicată valoarea impozabilă a imobilului, instituţia respectivă nedeţinând informaţii în acest sens“.


Dat fiind răspunsul venit de la SPIT, magistraţii acestei instanţe au argumentat în hotărârea lor că, porivit răspunsului la întâmpinare formulat de ABADL, „plaja litoralului românesc reprezintă imobil aflat în domeniul public al statului, dat în administrarea Administraţiei Naţionale Apele Române, conform Legii 107/1996 şi HG 981/1998“. Conform documentului citat şi prezent pe Portalul Jurisprudenţei www.rolii.ro, valoarea de inventar actualizată a fost stabilită prin HG 149/2016 la suma de 1,76 lei/mp! „Se arată în aceste precizări“, potrivit judecătorilor Tribunalului Constanţa, „că valoarea obiectului cererii este de 41.741,92 de lei (23.717 mp x 1,76 lei)“.

 

Expertiză, OCPI şi Curtea de Apel Bucureşti


În aceste condiţii, după cum am arătat anterior, magistraţii de la Tribunal au considerat că această valoare atrage competenţa Judecătoriei. Pentru a stabili însă care din instanţe este competentă în cauză, dosarul a trecut pe la Curtea de Apel. Între timp, se făcuse deja aproape un an de la înregistrarea iniţială a cauzei pe rolul instanţei şi de la deschiderea procesului. Aşa se face că abia la data de 19 iunie 2018 Curtea de Apel a decis definitiv că procesul trebuie să se desfăşoare la Judecătoria Constanţa, rezolvând astfel conflictul negativ de competenţă.


În luna octombrie 2018, procesul a (re)început la Judecătoria Constanţa. La primul termen, instanţa a analizat şi, ulterior, a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei, pe care o invocaseră reprezentanţii Municipiului Constanţa şi ai CLC.


Tot atunci, a fost respinsă şi excepţia inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată. La termenul următor, din decembrie 2018, s-a decis efectuarea unei expertize, raportul fiind gata în luna aprilie a acestui an. În iunie, înainte de vacanţa judecătorească, s-a emis adresă către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Constanţa, pentru a se depune extras de carte funciară pentru toate imobilele indicate în raportul de expertiză. Totodată, s-a acordat un nou termen, după vacanţa judecătorească, pentru a se răspunde la obiecţiunile aduse de către părţi în privinţa expertizei. În acest context, dosarul a fost deschis din nou, în urmă cu circa două luni şi apoi s-a amânat pentru sfârşitul anului, termen până la care trebuie să se comunice răspunsurile părţilor la obiecţiunile aduse expertizei. Totodată, se aşteaptă un răspuns şi de la Curtea de Apel Bucureşti cu privire la o parte din terenurile ce fac obiectul dosarului.

 

Citeşte şi:

Intabulată ca poligoane
ABADL a invocat Constituţia pentru a lua plaja înapoi de la Primăria Constanţa. Ce spune instanţa

 

Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral şi Primăria Constanţa îşi dispută în instanţă zona Poligon 23. Administraţia locală demarase amenajarea unui adăpost pescăresc! (galerie foto + document)


 

Ti-a placut articolul?

Comentarii

  • ioan moise 14 Dec, 2019 18:34 De rasul curcilor ,inca o dovada a celor analfabeti functionali ,de data asta vestitii magistrati ! Se tot invartesc intre Legi si ordonante fara ca nimeni ,dar chiar nimeni sa nu-si aminteasca de Constitutie si anume art.136 unde plajele sunt incluse in domeniul public al statului si au caracter de INALIENABILITATE (adica nu se pot vinde /scurt!).Pai cum sa fie pusa problema pretului ptr.ceva ce NU se poate vinde ?