Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
02:52 06 12 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Intabulată ca poligoane ABADL a invocat Constituţia pentru a lua plaja înapoi de la Primăria Constanţa. Ce spune instanţa

ro

23 Nov, 2019 00:00 1662 Marime text
Litigiul dintre Apele Române şi Primăria Constanţa pentru plaja ce face legătura între Pescărie şi Portul Tomis este departe de a se finaliza. Nemulţumirile s-au ivit după ce Primăria Constanţa a intabulat zeci de mii de metri pătraţi de plajă ca poligoane. Apele Române au dat în judecată municipalitatea şi au argumentat că plaja este în domeniul public al statului, invocând şi Constituţia României în acest sens. După ce Tribunalul Constanţa a decis iniţial că Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral nu avea calitatea necesară să dea în judecată municipalitatea pentru plajă, judecătorii Curţii de Apel au anulat această sentinţă şi au decis rejudecarea procesului pe fond. Cu alte cuvinte, au decis ca Tribunalul să analizeze exact dacă Primăria Constanţa avea sau nu dreptul legal de a intabula plaja.
 
Totul a pornit după ce Primăria Constanţa a intabulat zeci de mii de metri pătraţi din plajă drept poligoane. Ulterior, reprezentanţii Apelor Române, prin Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral, s-au adresat judecătorilor Tribunalului Constanţa. În cadrul procesului, aceştia au cerut în mod expres să returneze plaja în patrimoniul statului. Ei au dat în judecată Municipiul Constanţa prin Primar, Consiliul Local Constanţa şi Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice.
 
În cererea iniţială de chemare în judecată, citată pe Portalul Jurisprudenţei www.rolii.ro, se arată că reclamanta ABADL a solicitat instanţei ca „prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună restituirea imobilului teren – plaja litoralului românesc în suprafaţă de 25.971 mp, situată în municipiul Constanţa, judeţul Constanţa, în patrimoniul public al statului român şi în administrarea reclamantei“.
 
Totodată, reprezentanţii ABADL au cerut rectificarea cărţilor funciare aferente municipiului Constanţa ce privesc intabularea plajei, „în sensul radierii menţiunilor cu privire la dreptul de proprietate înscris, aferent terenului în suprafaţă de 25.971 mp“.
Cu o ocazie anterioară, reprezentanţii ABADL au declarat pentru ZIUA de Constanţa că suprafaţa respectivă este limitată la sud de strada Prelungirea Bucovinei şi la nord de prelungirea Ion Raţiu, în fapt, fiind vorba despre zona plajei Trei Papuci, până la Universitatea Spiru Haret.
 
La rândul lor contactaţi cu aceeaşi ocazie anterioară, reprezentanţii Primăriei Constanţa au precizat, prin biroul de presă al instituţiei, că este vorba despre o suprafaţă din fâşia ce reprezintă domeniul privat al municipiului Constanţa, împărţită în poligoane. Mai exact, întreaga porţiune face legătura între Pescărie şi Portul Tomis. Suprafaţa aflată în litigiu este cuprinsă între poligoanele 8, 9, 10, 11 şi 12.
 

Legea Apelor, Constituţia, Legea proprietăţii publice, invocate pentru recuperarea plajei

 
Foarte interesant este faptul că, deşi Primăria Constanţa spună că plaja cu pricina este o suprafaţă din fâşia aparţinând domeniului privat al municipiului Constanţa, reprezentanţii ABADL au argumentat în proces că „plaja litoralului românesc este nominalizată în mod expres în HG nr. 1705/2006 ca fiind imobil aflat în domeniul public al statului“. În acest sens, reprezentanţii ABADL au invocat în instanţă şi prevederile art. 136, alineatul 3 din Constituţia României, pentru a susţine că plaja aparţine statului: „Bogăţiile de interes public ale subsolului, spaţiul aerian, apele cu potenţial energetic valorificabil, de interes naţional, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, precum şi alte bunuri stabilite de legea organică, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice“.
 
De asemenea, în sprijinul recuperării plajelor intabulate de Primăria Constanţa, reprezentanţii ABADL au invocat şi Legea apelor (Legea nr. 107/1996), dar şi Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia. Totul, pentru a dovedi că plaja nu avea cum să fie intabulată, dreptul de proprietate, spune ABADL, nefiind al Primăriei Constanţa ori al municipiului Constanţa asupra plajei, ci al statului.
 
ABADL a susţinut în proces că, dat fiind dreptul de administrare a plajei, pe care i-l conferă legea, instituţia are „dreptul şi obligaţia de a întreprinde toate acţiunile necesare în vederea protejării patrimoniului public, susţinând că plaja litoralului românesc se află în parte în posesia municipiului Constanţa, care a intabulat în favoarea sa dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de 25.971 mp“. Nu în ultimul rând, Apele Române prin Administraţia Bazinală Dobrogea Litoral a arătat în proces că, dat fiind că dosarul priveşte dreptul de proprietate publică, titularul dreptului de administrare (nr. Apele Române prin ABADL) „are obligaţia să arate instanţei cine este titularul dreptului de proprietate“.
 

Primăria a cerut ca lucrurile să rămână aşa

 
Mai trebuie spus că, deşi iniţial s-a aflat de partea pârâţilor, ABADL fiind în proces şi cu acesta, Statul Române prin Ministerul Finanţelor Publice a fost de la bun început de acord cu susţinerile Administraţiei Bazinale, în sensul ca plaja să revină în patrimoniul statului, astfel cum prevede legea.
 
Pe de altă parte, reprezentanţii Municipiului Constanţa prin Primar şi cei ai Consiliului Local Constanţa au invocat excepţia lipsei calităţii procesual active a ABADL pentru a revendica plaja intabulată drept poligoane. Cu alte cuvinte, aceştia au susţinut în primul rând, că ABADL nu ar fi avut calitatea necesară pentru a-i da în judecată şi a cere plaja înapoi. În ce priveşte intabularea efectivă a plajelor, reprezentanţii municipalităţii au cerut instanţei să lase lucrurile aşa, prin respingerea ca nefondată a acţiunii ABADL.
 
Totuşi, după analizarea actelor depuse în cauză şi a textelor de lege invocate, judecătorii Secţiei I Civile a Tribunalului Constanţa au decis să admită excepţşia invocată de Municipiul Constanţa prin Primar şi Consiliul Local Constanţa. Ei au respins acţiunea formulată de ABADL pe motiv că instituţia nu ar fi avut calitatea necesară să dea în judecată municipalitatea pentru recuperarea plajelor.
 

Judecătorii Ganea şi Lefter au decis rejudecarea pe fond

 
Lucrurile nu au rămas însă aşa, întrucât reprezentanţii Apelor Române şi cei ai Statului Român prin Ministerul Finanţelor Publice au declarat apel împotriva acestei hotărâri. Apelul lor a fost admis în urmă cu doar câteva zile la Curtea de Apel Constanţa. Instanţa de apel, în completul AC1 format din judecătorii Mihaela Ganea şi Gabriel Lefter au decis să anuleze sentinţa prin care a fost respinsă acţiunea şi au trimis dosarul înapoi la Tribunalul Constanţa, pentru a se judeca fondul cauzei. Cu alte cuvinte, pentru a se stabili dacă Primăria Constanţa avea sau nu dreptul de a intabula plaja. Totuşi, şi această hotărâre a Curţii de Apel mai poate fi atacată, reprezentanţii municipalităţii având posibilitatea de a se adresa instanţei supreme, în recurs, în termen de 30 de zile de la comunicarea acestei decizii.
 
Citeşte şi:

Ministerul Finanţelor şi Administraţia de Apă Dobrogea - Litoral revendică în instanţă 26.000 mp de plajă, suprafeţe intabulate de Municipiul Constanţa. Primăria le-a intabulat ca poligoane!
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii