Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
18:40 21 11 2026 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Compromis la ONU privind „roboții ucigași”. Statele au la dispoziție doi ani pentru elaborarea unui instrument internațional

ro

21 Nov, 2026 18:24 169 Marime text
Sursă foto: Facebook/ United NationsCele 128 de state părți la Convenția ONU privind anumite arme convenționale au ajuns, sâmbătă, la un compromis pentru continuarea procesului de reglementare a armelor autonome letale, cunoscute și sub denumirea de 'roboți ucigași', după o săptămână de negocieri dificile la Geneva. Acordul prevede elaborarea unui instrument internațional în următorii doi ani, fără a stabili deocamdată ce formă va avea acesta.

Toate cele 128 de state au acceptat lansarea procesului, inclusiv cele cinci puteri nucleare membre permanente ale Consiliului de Securitate al ONU: Statele Unite, Rusia, China, Franța și Regatul Unit, relatează EFE.

Compromisul nu prevede interzicerea armelor autonome letale și nici nu stabilește dacă viitorul acord va avea caracter obligatoriu sau voluntar. Aceste chestiuni vor trebui clarificate în cadrul discuțiilor viitoare, după cum a explicat președintele conferinței, ambasadorul elvețian Julien Thoeni, citat de EFE. El a arătat că statele vor trebui să stabilească și ce categorii de arme ar putea fi interzise în baza dreptului internațional umanitar și care ar putea fi reglementate.

Unele delegații s-au opus folosirii termenului 'negociere', iar în textul final acesta a fost înlocuit cu 'elaborare', potrivit AFP. Formularea lasă deschisă posibilitatea ca viitorul instrument internațional să aibă caracter obligatoriu sau voluntar, scrie Agerpres.ro. 

Aproximativ 100 de state au susținut adoptarea unor reguli obligatorii din punct de vedere juridic pentru armele autonome letale, în timp ce Statele Unite, Rusia și Israelul s-au opus unei astfel de propuneri, potrivit Reuters și Kyodo.

Unul dintre obstacolele principale a fost opoziția unor state, în special a Rusiei. Potrivit Reuters, AFP și dpa, Moscova s-a opus încă de la început adoptării agendei conferinței și participării unor observatori, printre care și Uniunea Europeană. Deciziile în cadrul Convenției se iau prin consensul celor 128 de state membre, iar opoziția unei singure țări poate bloca un acord, consemnează dpa.

Brazilia și alte state au susținut necesitatea unor reguli internaționale într-un termen cât mai scurt. Ambasadorul brazilian Frederico Meyer a rezumat diferențele dintre cele două tabere, spunând, potrivit AFP, că unele țări dispun de putere, în timp ce altele au majoritatea de partea lor.

Compromisul a fost prezentat de președintele conferinței, Julien Thoeni, drept un rezultat important după mai bine de un deceniu de discuții. Reuters relatează că diplomatul a descris înțelegerea drept o realizare semnificativă pentru dezarmarea umanitară, în timp ce reprezentanții organizațiilor neguvernamentale au avut au avut o evaluare mult mai rezervată.


Coaliția Stop Killer Robots, care reunește peste 300 de organizații, a criticat decizia adoptată, apreciind că aceasta nu oferă o direcție clară către un instrument obligatoriu juridic. Nicole van Rooijen, directoarea executivă a coaliției, a avertizat, într-o declarație citată de Reuters și AFP, că amânarea creării unui instrument obligatoriu juridic pune în pericol civilii și umanitatea. La rândul său, Verity Coyle, directoare adjunctă a programului pentru arme al Human Rights Watch, a considerat, potrivit AFP, că rezultatul nu oferă măsurile urgente necesare, în condițiile în care tehnologia avansează rapid.

Miza reglementării este legată de capacitatea acestor sisteme de a identifica și ataca ținte fără intervenție umană în procesul decizional. EFE explică faptul că armele autonome letale nu se limitează la drone, ci pot lua forma unor tancuri, submarine sau sisteme de apărare antiaeriană și antirachetă, funcționarea lor bazându-se pe algoritmi și inteligență artificială.

Potrivit Reuters, îngrijorările privind utilizarea acestor tehnologii au crescut pe fondul conflictelor din Ucraina, Sudan și Orientul Mijlociu.

Comitetul Internațional al Crucii Roșii susține interzicerea armelor autonome cu funcționare imprevizibilă, precum și a celor care vizează oameni, precizează AFP. Organizația consideră că dezvoltarea acestor sisteme ridică probleme privind protecția civililor, responsabilitatea pentru atacuri și respectarea dreptului internațional umanitar.


Șefa ONU pentru dezarmare, Izumi Nakamitsu, a declarat, potrivit Kyodo și Reuters, că urmează o perioadă de negocieri intense, într-un interval de timp foarte scurt.

Până în 2028, statele vor trebui să stabilească forma viitorului instrument internațional și dacă prevederile acestuia vor avea caracter obligatoriu sau voluntar.

Ti-a placut articolul?

Comentarii