La Curtea de Apel Constanța Primăria Mereni cere suspendarea unei decizii a DGRFP Galați care a lăsat-o fără bani de la bugetul statului

 

 
Un caz ce are la mijloc o decizie emisă de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați a ajuns pe rolul Curții de Apel Constanța.
 
Partea procesuală care a făcut recursul este Primăria Mereni, județul Constanța, prin administratorul public al comunei, Ciucardel Florea.
 
Aceasta a pierdut în primă instanță procesul în care a solicitat suspendarea executării actului emis de DGRFP Galați, până la soluționarea definitivă a unui alt dosar în care s-a cerut dizolvarea Consiliului Local Mereni. Concret, prin decizia emisă pe numele Primăriei Mereni, s-a sistat alimentarea cu cote, respectiv sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, a conturilor instituției.
 
Redăm mai jos minuta instanței de fond:
„Solutia pe scurt: Respinge ca neîntemeiată cererea de suspendare a executării HCJ Constanţa nr. 41/2025, formulată de reclamantul UAT Mereni în contradictoriu cu pârâtul Direcţia Regională a Finanţelor Publice Galaţi. Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare, care se depune la Tribunalul Constanţa. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de grefa instanţei, astăzi 06.10.2025. SOLUŢIE CAMERĂ DE CONSILIU Admite sesizarea din oficiu. Dispune îndreptarea erorii materiale strecurată în sentinţa civilă nr. 1067/06.10.2025 pronunţată în dosarul nr. 4550/118/2025 în sensul că se va menţiona corect: „ Respinge ca neîntemeiată cererea de suspendare a executării deciziei nr. CTG-STZ - 7868/08.04.2025, formulată de reclamantul UAT Mereni în contradictoriu cu pârâtul Direcţia Regională a Finanţelor Publice Galaţi.”, în loc de „Respinge ca neîntemeiată cererea de suspendare a executării HCJ Constan?a nr. 41/2025, formulată de reclamantul UAT Mereni în contradictoriu cu pârâtul Direcţia Regională a Finanţelor Publice Galaţi.”, cum din eroare s-a menţionat. Îndreptarea se va face în ambele exemplare ale hotărârii. Cu recurs în 15 zile de la comunicare. Dată în Cameră de consiliu şi pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 06.10.2025.
Document: Încheiere - îndreptare eroare materială  218/2025  06.10.2025”
 
În ceea ce privește recursul, Curtea de Apel Constanța încă nu a stabilit data primei înfățișări, după cum se arată pe Portal Just.



 
Consecințele deciziei DGRFP Galați
 
„Neadoptarea bugetului a produs un blocaj total privind funcţionarea Primăriei Mereni, prin neplata salariilor angajaţilor Primăriei, neplata salariilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap, neplata indemnizaţiilor persoanelor cu handicap, fapt care afectează grav aceste persoane cu nevoi speciale deoarece din lipsă de bani unele dintre acestea au întrerupt tratamente şi proceduri medicale, dar şi iminenta deconectare a serviciilor de utilităţi, curent electric, apa, salubrizare, serviciile de telecomunicaţii, plata datoriilor către firmele care au executat lucrări de asfaltare a străzilor din Mereni, de reabilitare a şcolii generale din Mereni şi a Casei agronomului din Osmancea, lucrările de reabilitare a iluminatului public din ###### ######, inclusiv pierderi de fonduri europene, pentru lucrările de cadastru sistematic, conform adresei OCPI Constanța, existând un risc real ca toate aceste firme să execute silit Primăria, cauzând pierderi şi daune enorme, prin faptul că bunurile executate vor fi valorificate de executori, conform procedurilor legale, la un preţ mai mic decât valoarea reală, situaţia fiind generată de refuzul pârâtei de a respecta prevederile legii.”
 
Pârâta învederează că reclamanta nu dovedit efectele negative produse de decizie
 
„În motivarea cererii introductive se afirmă vătămarea prin actul administrativ a cărui suspendare se cere a altor persoane respectiv a angajaților primăriei care nu și-ar fi primit salariile (fără probe), a asistenților personali ai persoanelor cu handicap, a persoanelor cu handicap (fără probe) precum și a firmelor care nu au primit plata lucrărilor efectuate.”
 

Cererea pentru suspendarea actului a fost făcută tardiv
 
„În drept, suspendarea executării actului poate fi dispusă ca o măsură excepţională dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art.14 din Legea ######## potrivit cu care, pentru dispunerea suspendări se cere îndeplinirea cumulativă a condiției existenței unui caz bine justificat, a iminenţei producerii unei pagube și a termenului de maxim 30 de zile de la luarea la cunoștință a conținutului actului care nu mai poate fi revocat.
 
În cauză, UAT Mereni a luat la cunoştinţă de decizia autorității fiscale prin adresa nr.CTG-STZ-7869/08.04.2025 de la a cărei comunicare au trecut mai mult de 30 de zile partea fiind decăzută din termenul de exercitare a acţiunii pentru suspendarea actului.
 
În ceea ce privește condiția pagubei iminente, pârâta a apreciat că nici aceasta nu este îndeplinită întrucât reclamantul nu a dovedit că prin sistarea alimentării cu cote, respectiv sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și cu transferuri consolidabile ar suferi o pagubă iminentă și care nu s-ar putea repara, deși potrivit dispozițiilor art. 249 din Codul de procedură civilă, sarcina probei îi revine acesteia.”
 
Concluziile Tribunalului Constanța
 
„Instanța reţine că suspendarea executării actului administrativ este o operaţiune de întrerupere temporară a efectelor unui act administrativ, care intervine la cererea părţii interesate sau din oficiu. Ea este o măsură de excepţie, care se justifică numai dacă actul administrativ conţine dispoziţii a căror îndeplinire ar produce consecinţe greu sau imposibil de înlăturat în ipoteza în care actul ar fi ulterior anulat prin hotărâre judecătorească.
 
(...) față de criticile de nelegalitate ale reclamantului, tribunalul reține că pentru astfel de ipoteze, Înalta ##### de Casaţie şi Justiţie cuprinde o jurisprudenţă constantă, în sensul că nu orice dubiu în privinţa legalităţii unui act administrativ demonstrează îndeplinirea „cazului bine justificat”, ci doar îndoielile serioase, determinate, spre exemplu, de nemotivarea actului, de emiterea lui de către un organ necompetent, de întemeierea acestuia pe texte legale abrogate, declarate neconstituţionale.
 
În mod suplimentar, de altfel, se observă că elementele pe care reclamantul le invocă în susținerea cazului justificat reprezintă aspecte intrinsec legate de soluția asupra fondului cauzei, iar în prezenta procedură nu poate fi efectuată o dezlegare a modului de interpretare a art. 39 alin.7 ind. 1 din legea 273/2006, cu atât mai mult cu cât reclamantul nici nu urmărește să introducă o acțiune în anulare, în sensul art. 14 din legea 554/2004.
 
Fără a nega realitatea dificultăților inerente sistării alimentării cu cote către unitatea administrativ-teritorială, fiind depuse în acest sens notificări de plată ale unor cocontractanți ai UAT Mereni, instanța reține că prezenta procedură nu permite dezlegarea problemei de drept principale care privește o acțiune de fond distinctă de cererea de suspendare, câtă vreme interpretarea pârâtei nu este ab initio vădit nelegală, respectiv nu creează în mod automat o îndoială serioasă asupra legalității actului administrativ contestat (a cărui suspendare se solicită). De altfel, în ceea ce privește legalitatea acestuia, instanța reiterează că nici reclamantul nu contestă emiterea legală a actului a cărui suspendare este solicitată, invocând însă motive ulterioare, care privesc alte proceduri administrative și eventual judiciare prevăzute de lege, în vederea reluării alocării de cote din venitul bugetului de stat și care, astfel cum a fost evidențiat, excedează procedurii suspendării actului administrativ inițial, de sistare a alimentării cu cote.
 
Prin urmare, instanța reține că nu sunt dovedite, în sensul procedurii sumare a suspendării actului administraitv, elemente de natură să creeze o îndoială serioasă asupra legalității actului administrativ contestat, față de analiza sumară specifică procedurii suspendării actului administrativ, potrivit art. 14 din legea 554/2004.”
 
Sursă motivare: ReJust și Portal Just
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:
Scandal în asistența socială din județul Constanța. Sindicatul și mai mulți angajați dau în judecată Primăria Mereni