Miza, biserica ilegală de la Techirghiol Theodora Mincu-Becali, fiica cea mare a lui Gigi Becali și acționar majoritar la FCSB SA, în instanță cu Garda Națională de Mediu

Theodora Mincu-Becali, fiica cea mare a lui George (Gigi) Becali și acționar majoritar (99,997%) la Clubul de Fotbal FCSB SA (fosta Fotbal Club Steaua București SA), a depus o plângere contravențională împotriva Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul General. Celălalt acționar al FCSB SA este Geambazi Constantin (0,003%). Miza procesului este biserica pe care Gigi Becali o ridică la Techirghiol, judeul Constanța. 

Dosarul, cu numărul unic 27963/212/2025, a fost înregistrat la data de 10 septembrie 2025, la Constanța, pe rolul Secției civile, având ca obiect „plângere contravențională GNM 020183”. Cauza se află în prezent pe fond.

Potrivit datelor publice, Theodora Mincu-Becali este și asociată în MTM Sky Residence SRL (București) împreună cu soțul său, Mihai-Theodor Mincu. Acesta este, la rândul său, asociat cu Gigi Becali în Becali Imobiliare SRL, asociat unic în Myosotis Producție și Comerț SRL și administrează compania Arcom SA.

Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) Constanța și Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Constanța au transmis informări oficiale privind investiția controversată de la Techirghiol, unde Societatea Ornitologică Română a semnalat încă din vară lucrări de construcție neautorizate în situl protejat Lacul Techirghiol (Natura 2000 – ROSPA0061).
 

Societatea Ornitologică Română (SOR) a atras atenția publicului și autorităților asupra unor lucrări de construcție neautorizate desfășurate în situl protejat Lacul Techirghiol, una dintre cele mai importante arii naturale pentru conservarea biodiversității din România. Gigi Becali a demarat construcția unei biserici dedicate bunicii sale, Sfânta Sofia.

Lacul Techirghiol are statut de sit Natura 2000 (ROSPA0061) și este zonă umedă de importanță internațională (sit Ramsar), protejând peste 288 de specii de păsări. Planul de Management aprobat prin Ordinul nr. 851/2025 interzice explicit ridicarea de clădiri în perimetrul sitului, iar orice intervenție neautorizată încalcă legislația de mediu.

Potrivit SOR, echipa de teren a constatat pe 19 iunie 2025 prezența unei fundații de beton de aproximativ 50 m², decopertări ale pajiștii și drumuri de acces noi pe malul sudic al lacului. Imediat, pe 20 iunie, organizația a sesizat autoritățile de mediu competente, Primăria Tuzla și IPJ Constanța.

Potrivit răspunsurilor oficiale, Consiliul Județean Constanța a efectuat controlul la obiectivul sesizat și, în urma procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. 3/28.08.2025, a aplicat o amendă de 11.000 de lei și a dispus oprirea imediată a lucrărilor până la obținerea autorizației de construire, termen limită 30 mai 2026, sub sancțiunea readucerii terenului la starea inițială. CJC va urmări executarea măsurilor dispuse în termenul legal.

În paralel, Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Constanța a confirmat, în urma controalelor realizate împreună cu Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate și Primăria Tuzla, că aspectele semnalate de Societatea Ornitologică Română s-au confirmat. Inspectorii de mediu au constatat defrișări și lucrări de nivelare a terenului și construcții în perimetrul ariei naturale protejate, încălcând prevederile OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate și Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului asupra mediului.

Ca urmare, Garda de Mediu a înaintat Parchetului de pe lângă Judecătoria Mangalia o sesizare penală privind faptele constatate și a aplicat sancțiuni contravenționale pentru nerespectarea legislației de mediu.

Societatea Ornitologică Română a salutat reacția autorităților și a reiterat solicitarea de restabilire a habitatelor afectate și aplicarea măsurilor până la readucerea terenului la starea inițială. Organizația a anunțat că va continua monitorizarea zonei și informarea publicului cu privire la evoluția situației.

Cazul de la Techirghiol subliniază dificultățile aplicării legislației de protecție a mediului în ariile naturale protejate și necesitatea unei coordonări strânse între autorități pentru a preveni degradarea habitatelor unice din România. Intervențiile neautorizate au distrus pajiști esențiale pentru cuibăritul păsărilor precum pasărea ogorului (Burhinus oedicnemus), fâsa de câmp (Anthus campestris) și ciocârlia de Bărăgan (Melanocorypha calandra), precum și zone de hrănire pentru specii protejate, inclusiv vânturelul de seară (Falco vespertinus), dumbrăveanca (Coracias garrulus) și șoimul dunărean (Falco cherrug).

Citește și