„Informații nepublice“ Comisia de control a averilor Constanța a constatat nulitatea absolută a unui raport de evaluare ANI! Cine a câștigat procesul

• „ANI nu putea să se folosească de informațiile nepublice obținute. Cum toată activitatea de cercetare finalizată cu întocmirea Raportului de evaluare se bazează pe documente /informații nepublice, toate actele întocmite, inclusiv Raportul de evaluare  nr. 52803/G/II/21.12.2016, sunt lovite de nulitate absolută potrivit art. 13 alin. 2 din legea 176/2010“, au spus judecătorii.
• Decizia Curții de Apel a fost luată în dosarul 345/36/2018**, care îl vizează pe Colea Antip, fost comisar șef al Gărzii de Coastă.
• Decizia a fost luată de Completul C9 Fond al Secției de Contencios administrativ și fiscal al Curții de Apel, prezidat, potrivit surselor noastre, de magistratul Ecaterina Grigore.
• Hotărârea Curții de Apel a fost atacată la Curte Supremă, iar dosarul a fost recent înregistrat pe rolul Secției de Contencios administrativ și fiscal a instanței supreme.

 
Comisia de control a averilor din cadrul Curții de Apel Constanța a constatat nulitatea absolută a unui raport de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate, într-un dosar ce privește diferențe între veniturile salariale și averea unui funcționar public.
 
Judecătorii au spus că „deși Comisia pentru cercetarea averii a analizat cauza în fond, această soluție este înlăturată  urmare a constatării unor impedimente legale“.
 
Astfel, au spus judecătorii, „ANI nu putea să se folosească de informațiile nepublice obținute. Cum toată activitatea de cercetare finalizată cu întocmirea Raportului de evaluare se bazează pe documente /informații nepublice, toate actele întocmite , inclusiv Raportul de evaluare  nr. 52803/G/II/21.12.2016, sunt lovite de nulitate absolută potrivit art. 13 alin. 2 din legea 176/2010“.
 
Decizia Curții de Apel a fost luată în dosarul 345/36/2018**, care îl vizează pe Colea Antip, fost comisar șef al Gărzii de Coastă.
 
În minuta Hotărârii 42/2022, se arată că instanța „respinge excepţia nelegalei sesizări a Comisiei de Cercetare a averilor, din perspectiva încălcării principiului neretroactivităţii legii civile şi a întocmirii unui singur raport de evaluare. Respinge excepţia prescrierii răspunderii administrative a pârâtului. Respinge excepţia decăderii Agenţiei Naţionale de Integritate din dreptul de a efectua evaluarea averii pârâtului. Respinge excepţia nelegalităţii procedurii de evaluare. Admite excepţia nulităţii absolute a actelor întocmite şi, în consecinţă, constată nulitatea absolută a Raportului de evaluare nr. 52803/G/II/21.12.2016. Respinge acţiunea formulată de Agenţia Naţională de Integritate, având ca obiect Ordonanţa nr. 2/02.03.2018 a Comisiei de Cercetare a averilor. Obligă reclamanta la plata către pârât a sumei de 4967,6 lei reprezentând cheltuieli de judecată (4760 lei onorariu avocat şi cheltuieli de deplasare)“.
 
Decizia a fost luată de Completul C9 Fond al Secției de Contencios administrativ și fiscal al Curții de Apel, prezidat, potrivit surselor noastre, de magistratul Ecaterina Grigore.
 
Hotărârea Curții de Apel a fost atacată la Curte Supremă, iar dosarul a fost recent înregistrat pe rolul Secției de Contencios administrativ și fiscal a instanței supreme.
 
În motivarea acestei decizii, judecătorii au spus că „pentru a stabili legalitatea actelor efectuate de către reclamantă, este necesar să identificăm respectarea etapelor mai sus enumerate“.
 
ANI, sesizată de o persoană juridică
 
Se arată în hotărârea Curții că „așa cum s-a arătat, Agenția Națională de Integritate a fost sesizată de către o persoană juridică cu privire la pârâtul ##### ##### , în data de 02.11.2015. A doua zi, respectiv în data de 03.11.2015, a fost emisă adresa cu numărul 40522/G/II/03.11.2015 prin care pârâtul ##### ##### a fost informat despre începerea evaluării“.
 
„Din conținutul său rezultă că această adresă nu este una emisă după identificarea unor diferențe semnificative în avere rezultate în urma unui proces de evaluare bazat pe informații publice (de altfel această adresă poate fi apreciată chiar prima activitate a ANI, fiind emisă chiar a doua zi după sesizare) ci este o adresă care are un singur scop, respectiv informarea pârâtului cu privire la faptul că va începe o activitate de evaluare. La acel moment nu se cunoștea dacă există vreo diferență între  veniturile obținute și averea deținută, motiv pentru care  pârâtul nu a fost invitat să își exprime un punct de vedere“, se arată în Hotărârea 42/2022.
 
„Ulterior acestei informări, au fost emise o serie de adrese pentru solicitarea de informații nepublice. Pârâtul enumeră în întâmpinarea sa o serie de adrese cu privire la care reclamanta nu are obiecțiuni. Dintre acestea se pot enumera câteva care , în mod evident, urmăresc obținerea unor informații nepublice-solicitări trimite la bănci (Piraeus Bank, ######## SA, Banca Comercială, Alpha Bank, Banca Transilvania), solicitări trimite la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară , Primăria Orașului Năvodari, Primăria Municipiului Oradea, Primăria Comunei |Ostrov, Primăria Municipiului Constanța, Direcția regim Permise de Conducere, Administrația Fianțelor Publice. De altfel, toate adresele emise și informațiile obținute sunt enumerate în cuprinsul Raportului de evaluare, stând la baza întocmirii acestuia“, potrivit deciziei instanței.
 
Astfel, Administrația Finanțelor Publice a comunicat veniturile realizate împreună cu familia  (se constată că veniturile pârâtului ##### ##### nu au fost obținute din declarația publică de avere ci din adresa AFP; de asemenea, veniturile familiei acestuia, în măsura în care nu îndeplineau funcții pentru care este cerută declarația de avere, nu erau publice) precum și  societățile bancare la care ##### ##### și familia sa au deschise conturi. Primăria orașului Năvodari a comunicat documente și informații  privind imobilele și bunurile mobile aparținând  pârâtului. Tot astfel, Primăria Oradea-Direcția de Taxe și Impozite. Băncile , la solicitare , au transmis situația conturilor persoanei evaluate“, au arătat judecătorii.
 
„Toate aceste informații au fost valorificate (acesta fiind termenul folosit în cuprinsul Raportului de evaluare),în baza lor  fiind întocmit la 21.12.2016 Raportul de evaluare contestat în speță“, conform sursei citate.
 
Au mai spus judecătorii că „astfel, din documentele existente la dosarul cauzei, rezultă că Agenția Națională de Integritate nu l-a informat niciodată pe pârât cu privire la existența unor diferențe semnificative în averea sa, diferențe constatate în urma evaluării documentelor publice,  și nu l-a invitat niciodată  pentru a-și  exprima punctul de vedere asupra acestuia aspect (modalitatea de exprimare a punctului de vedere fiind alegerea persoanei cercetate), așa cum cere expres legea“.
 
„În consecință, ANI nu putea să se folosească de informațiile nepublice obținute . Cum toată activitatea de cercetare finalizată cu întocmirea Raportului de evaluare se bazează pe documente /informații nepublice, toate actele întocmite , inclusiv Raportul de evaluare  nr. 52803/G/II/21.12.2016, sunt lovite de nulitate absolută potrivit art. 13 alin. 2 din legea 176/2010“, potrivit Curții de Apel.
 
În întreg acest context, rămâne de văzut care va fi decizia Curții Supreme, sesizate cu recursul în cauză, declarat de Agenția Națională de Integritate.
 
Sursa motivare: rejust.ro – Hotărârea nr. 42/2022
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citeşte şi
Curtea de Apel Constanța va rejudeca un dosar privind controlul averilor