Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
10:07 19 11 2026 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Trei familii din Constanța contestă despăgubirile primite pentru terenurile expropriate în zona Aeroportului Mihail Kogălniceanu. Tribunalul le-a respins acțiunile (DOCUMENTE)

ro

19 Nov, 2026 09:51 135 Marime text
Foto cu rol ilustrativ. Sursa: Pexels

Trei litigii privind despăgubirile acordate pentru terenuri expropriate în zona localității Mihail Kogălniceanu au ajuns pe rolul Curții de Apel Constanța, după ce Tribunalul Constanța a respins acțiunile formulate de proprietari. Reclamanții au susținut că sumele stabilite de stat nu reflectă valoarea reală a terenurilor și au solicitat despăgubiri calculate la un preț de 20 de euro pe metru pătrat.

Cele trei hotărâri au fost pronunțate de Tribunalul Constanța, Secția I Civilă la data de 9 octombrie 2026. Acestea vizează terenuri cu o suprafață cumulată de 54.200 de metri pătrați, pentru care fuseseră stabilite despăgubiri totale de 226.211,18 lei.

Ce sume au fost stabilite pentru terenurile expropriate

Una dintre cauze îl vizează pe Jeoje Dumitru, căruia i-a fost stabilită o despăgubire de 136.463,04 lei pentru un teren în suprafață de 7.200 de metri pătrați, situat în comuna Mihail Kogălniceanu, în zona tarlalei 148, parcela 703/50B. Despăgubirea a fost stabilită prin hotărârea nr. H-44 din 24 august 2020. Nemulțumit de suma acordată, proprietarul a solicitat instanței să dispună plata unor despăgubiri juste, apreciind că valoarea terenului ar trebui calculată la aproximativ 20 de euro pe metru pătrat.

Într-o altă cauză, doi reclamanți au contestat despăgubirea de 65.878,95 lei stabilită pentru un teren de 34.500 de metri pătrați, identificat în parcela 926/115 din extravilanul localității Mihail Kogălniceanu. Suma fusese stabilită prin Hotărârea nr. 105 din 30 septembrie 2020. Și în acest caz, proprietarii au susținut că valoarea terenului este mai mare decât cea avută în vedere la calcularea despăgubirii.

Cea de-a treia hotărâre privește un teren de 12.500 de metri pătrați, situat în parcela A926/147 din extravilanul localității Mihail Kogălniceanu. Pentru acesta, prin Hotărârea nr. 49 din 12 august 2020, fusese stabilită o despăgubire de 23.869,19 lei.

Potrivit ReJust, în toate cele trei litigii, proprietarii au apreciat că prețul corect al terenurilor ar fi de 20 de euro pe metru pătrat și au solicitat instanței să stabilească despăgubiri corespunzătoare valorii pe care au considerat-o reală.

Cum au ajuns terenurile să fie expropriate

Litigiile au legătură cu proiectul de investiții privind infrastructura Bazei 57 Aeriene din cazarma 888, de la Mihail Kogălniceanu.
Potrivit susținerilor reclamanților consemnate în hotărârile judecătorești, prin Hotărârea Guvernului nr. 781/2019 au fost aprobați indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Infrastructura Bazei 57 Aeriene din cazarma 888”. Proiectul presupunea realizarea unor construcții și amenajări necesare infrastructurii militare, inclusiv clădiri, parcări, platforme, drumuri și împrejmuiri.

Ulterior, prin Hotărârea Guvernului nr. 23/2020 au fost declanșate procedurile de expropriere a imobilelor proprietate privată care făceau parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național.


În motivarea acțiunilor, proprietarii au arătat că, în baza acestui act normativ, Ministerul Apărării Naționale a emis decizii de expropriere în luna mai 2020. Aceștia au mai susținut că, după exproprierea unei mari părți din terenurile deținute, suprafețele rămase au fost ulterior vizate de alte proceduri de expropriere, prin Hotărârea Guvernului nr. 500/2020, completată prin Hotărârea Guvernului nr. 470/2022.

Reclamanții au contestat cuantumul despăgubirilor, considerând că evaluarea nu reflectă prețul real al terenurilor din zonă. Ei au invocat inclusiv faptul că nu au avut acces la studiul de fezabilitate al proiectului, despre care au susținut că este clasificat ca secret de serviciu.

De ce au fost respinse acțiunile de către Tribunalul Constanța

Un element comun celor trei dosare a fost parcursul procedural. Inițial, Tribunalul Constanța respinsese acțiunile ca tardiv formulate, prin sentințe pronunțate în februarie 2025.

Soluțiile au fost însă desființate de Curtea de Apel Constanța în noiembrie 2025, iar cauzele au fost trimise spre rejudecare. În dosarul privind terenul de 12.500 de metri pătrați, de exemplu, sentința inițială nr. 567 din 21 februarie 2025 a fost anulată prin Decizia civilă nr. 178/C din 10 noiembrie 2025.

După rejudecare, Tribunalul Constanța a încuviințat administrarea probei cu înscrisuri și a expertizei evaluatorii. Aceasta din urmă era esențială pentru stabilirea valorii terenurilor și pentru verificarea susținerilor proprietarilor privind cuantumul despăgubirilor.
La termenul din 25 septembrie 2026, însă, instanța i-a decăzut pe reclamanți din proba cu expertiză evaluatorie, întrucât aceștia nu au făcut dovada achitării onorariului cuvenit celor trei experți.


În lipsa raportului de expertiză, instanța a apreciat că nu s-a demonstrat că terenurile aveau o valoare mai mare decât cea luată în calcul de autorități la momentul exproprierii.

Tribunalul a reținut că, potrivit Legii nr. 255/2010, la stabilirea despăgubirilor trebuie avute în vedere expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici la momentul transferului dreptului de proprietate. Totodată, instanța a făcut trimitere la interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție, potrivit căreia evaluarea trebuie să țină seama și de criteriile prevăzute de Legea nr. 33/1994.
Astfel, despăgubirea trebuie raportată nu doar la valorile din expertizele notariale, ci și la prețul cu care se vând în mod obișnuit imobilele de același fel în aceeași unitate administrativ-teritorială, precum și la eventualele daune produse proprietarului sau altor persoane îndreptățite.

Instanța a precizat că data evaluării trebuie raportată la momentul exproprierii. În același timp, a arătat că, în cauzele analizate, nu s-a făcut dovada că evaluările realizate de autorități ar fi încălcat dispozițiile legale sau că terenurile ar fi avut o valoare superioară celei stabilite.

Prin urmare, Tribunalul Constanța a respins cererile formulate împotriva statului român, prin Ministerul Apărării Naționale, ca nefondate.

MINUTA:

„Respinge cererea introductivă, formulată în contradictoriu cu pârâtul ## ########## ############# ###### ############ ######### SA, ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă.
Respinge cererea formulată de reclamantul Jeoje ####### cu domiciliul procesual ales în Bucureşti, ##### ###### #### nr. 43, ### #, ### #, ap. 155, sector 4  în contradictoriu cu pârâtul STATUL ##### prin MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE cu sediul în Bucureşti, b-dul ###### ####### nr. 38, sector 1, ca nefondată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Constanţa.
Pronunţată azi, 09.10.2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocire grefei”

 

Aeroportul Mihail Kogălniceanu a invocat lipsa calității procesuale pasive

În cele trei cauze a fost chemat în judecată și statul român, reprezentat prin Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, prin intermediul Societății Naționale Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu Constanța SA.

Reprezentanții societății au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, susținând că aeroportul nu este beneficiarul exproprierii contestate și nici emitentul actelor prin care au fost stabilite despăgubirile.

Tribunalul Constanța a admis această excepție și a respins cererile formulate împotriva societății aeroportuare ca fiind îndreptate împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Așadar, în ceea ce privește fondul pretențiilor referitoare la cuantumul despăgubirilor, instanța a analizat cererile formulate împotriva statului român, prin Ministerul Apărării Naționale. După soluțiile pronunțate de Tribunalul Constanța, litigiile au continuat la Curtea de Apel Constanța.


Pentru documentarea materialului s-au folosit informații de pe platformele portaljust.ro și rejust.ro.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii