UPDATE Inculpații din dosarul „Fabrica de moșteniri” au primit decizia Curții de Apel Constanța cu privire la măsurile preventive

UPDATE - Curtea de Apel Constanța a anunțat astăzi, 22.12.2025, măsurile preventive dispuse în cazul inculpaților trimiși în judecată, în dosarul „Fabrica de Moșteniri”.

MINUTA

Soluția pe scurt: În baza art.348 Cod procedură penală, raportat la art.207 alin.2,4 Cod procedură penală, Constată legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului Vlad Virgil și menţine măsura arestării preventive a inculpatului Vlad Virgil, măsură ce urmează a fi verificată până la data de 20.01.2026.

În baza art.348 Cod procedură penală, raportat la art.207 alin.2,4 Cod procedură penală, Constată legalitatea şi temeinicia măsurii arestului la domiciliu a inculpaților: Bulgaru Camelia, Deacu Vasile, Neagu Marinel, Neagu Steluța, Stoian Viorica, Verdeș Mihaela Evelin, Ioniță Ilie Iulian, Stamule Daniela, Vlad George și Vlad Marcela și menţine măsura arestului la domiciliu a inculpaților : Bulgaru Camelia, Deacu Vasile, Neagu Marinel, Neagu Steluța, Stoian Viorica, Verdeș Mihaela Evelin, Ioniță Ilie Iulian, Stamule Daniela, Vlad George și Vlad Daniela, măsură ce urmează a fi verificată până la data de 20.01.2026. Respinge, ca nefondate, cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu și a măsurii arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar, formulate de inculpați. În baza art.348 Cod procedură penală, raportat la art.207 alin.2,5 Cod procedură penală, Constată legalitatea şi temeinicia măsurii controlului judiciar a inculpaților: Botezatu Joița, Mavroian George, Stoica Florența Lăcrămioara, Moldovencei Valerica, Iliescu Mihai, Bulgaru Ștefan și Iordache Paula-Marinela. Menţine măsura preventivă a controlului judiciar faţă de inculpații: Botezatu Joița, Mavrodin George, Stoica Florența Lăcrămioara, Moldovencei Valerica, Iliescu Mihai, Bulgaru Ștefan și Iordache Paula-Marinela, măsură ce urmează a fi verificată până la data de 19.02.2026. În baza art.215 alin.9 Cod procedură penală, respinge, ca nefondată, cererea inculpatei Botezatu Joița, privind încetarea obligației de a nu exercita profesia de notar, impusă acesteia prin încheierea nr.6/09.07.2025. Respinge, ca nefondate, cererile de revocare a controlului judiciar, formulate de inculpați. În baza art.241 alin.1 lit a. Cod procedură penală, constată încetată de drept măsura controlului judiciar luat față de inculpata Pascale Nicoleta. În baza art. 275 alin.3 Cod procedură penală, Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Cu contestaţie în termen de 48 de ore de la comunicare. Pronunţată în camera de consiliu azi, 22.12.2025.
Document: Încheiere de dezînvestire    22.12.2025

 
Știrea inițială:

Curtea de Apel Constanța ar putea anunța astăzi, 22 decembrie 2025, o decizie în dosarul denumit generic "Fabrica de Moșteniri"!
 

Mai precis, magistrații vor stabili măsurile preventive propuse de DIICOT.
 
Potrivit listei, inculpații Vlad Virgil, Bulgaru Camelia, Deacu Vasile, Neagu Marinel, Neagu Steluța, Stoian Viorica, Verdeș Mihaela Evelin, Ioniță Ilie Iulian, Stamule Daniela, Vlad George, Vlad Marcela, Botezatu Joița și Pascale Nicoleta așteaptă decizia.
 
Menționăm că dosarul cu indicativul 639/36/2025/a2 se află în atenția completului prezidat de judecător Ștefania Pîrlogea.
 
Oricare va fi decizia, va putea fi contestată.
 



Dosarul Fabrica de Moșteniri
 
Reamintim că polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Constanța, împreună cu procurorii D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Constanța, au documentat în cauza denumită generic „fabrica de moșteniri”,  activitatea infracțională a 13 persoane (5 bărbați și 8 femei), două dintre acestea având calitatea de notar public și respectiv de executor judecătoresc,  cercetate pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane, constituirea unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu,  fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, mărturie mincinoasă și spălare a banilor.
 
Din probele administrate în cauza a rezultat că,  începând cu vara anului 2015, una dintre persoanele cercetate, de 48 de ani, profitând de vârsta și starea de vulnerabilitate a trei persoanei vătămate, le-ar fi recrutat, transportat și adăpostit în imobile pe care acesta le deținea  în localitatea Oltina, menținându-le într-o stare de aservire, în scopul obținerii unor foloase materiale injuste prin însușirea drepturilor bănești cuvenite (pensie și ajutor de deces).
 
Pe durata exploatării, persoanele vătămate, dintre care una preluată de la o persoană cercetată, ar fi fost lipsite de hrană suficientă și adecvată, de tratament medical corespunzător afecțiunilor de care sufereau, precum și de îngrijirea și igiena necesare unor persoane aflate în imposibilitatea fizică și/sau psihică de a se îngriji singure.
 
În  cursul anului 2018,  aceeași persoană cercetată, de 48 de ani, ar fi inițiat și constituit împreună cu alte două persoane cercetate (una notar public și cealaltă executor judecătoresc) un grup infracțional organizat la care, ulterior, ar fi aderat, pentru diferite perioade de timp, și alți membri (printre care un alt notar public), în scopul de a dobândi, prin mijloace frauduloase, imobile aparținând unor persoane vulnerabile (vârstnici aflați în stadii avansate de degradare fizică și psihică ) și de a desfășura, ulterior, operațiuni menite să le asigure introducerea acestor bunuri în circuitul civil.
 
 
Astfel, în perioada 2018 – iulie 2025, inițiatorul grupării de criminalitate organizată în calitate de lider, acționând fie individual, fie cu sprijinul unor persoane (administratori de condominii sau președinți ai unor asociații de proprietari), ar fi identificat persoane aflate în situații vulnerabile (vârste foarte înaintate și/sau  sănătate precară), care dețineau în proprietate garsoniere sau apartamente, situate în municipiul Constanța.
 
Pentru fiecare caz în parte, ar fi fost conceput un circuit complex de operațiuni juridice, preponderent fictive, prin care s-ar fi urmărit și s-ar fi realizat transferul dreptului de proprietate asupra acestor imobile de la persoanele îndreptățite (moștenitori legali) către membri ai grupării de criminalitate organizată.
 
Pentru fiecare caz în parte, ar fi fost conceput un circuit complex de operațiuni juridice, preponderent fictive, prin care s-ar fi urmărit și s-ar fi realizat transferul dreptului de proprietate asupra acestor imobile de la persoanele îndreptățite (moștenitori legali) către membri ai grupării de criminalitate organizată.
 
Această aparență ar fi îngreunat considerabil demersurile persoanelor interesate de a obține anularea actelor respective în cadrul procedurilor judiciare (în special contestații la executare), inițiate pentru recuperarea imobilelor de care fuseseră deposedate în mod fraudulos.
 
În scopul obținerii dreptului de proprietate asupra unor imobile, la instigarea liderului, notarii publici care făceau parte din gruparea de criminalitate organizată, fie ar fi falsificat acte autentice (procură specială, contract de împrumut), fie ar fi derulat proceduri de succesiune testamentară, pe baza unor testamente false.
 
Prin aceste demersuri, s-ar fi urmărit fie obținerea unui drept de creanță fictiv în favoarea unui membru al grupării (cu rol de persoană interpusă) și împotriva proprietarului de drept, care nu avea cunoștință despre existența unei astfel de obligații, fie transferul direct al dreptului de proprietate asupra imobilului către persoana interpusă, prin moștenire, cu nesocotirea existenței succesorilor legali.
 
O asemenea situație ar fi fost înregistrată și în cazul uneia dintre victimele traficate de către liderul grupului infracțional organizat, care ar fi fost deposedată de locuința sa, situată în municipiul Constanța.
 
În situația în care nu se obținea rezultatul dorit, gruparea de criminalitate organizată, prin intermediul unei alte persoane cercetate, executor judecătoresc, demara proceduri de executare silită pe baza unor titluri executorii despre care acesta cunoștea că sunt false (ex.: contracte de împrumut întocmite cu date nereale).
 
În acest mod, executorul judecătoresc și-ar fi încălcat în mod deliberat obligațiile profesionale, acționând cu rea-credință și contribuind la realizarea scopurilor ilicite ale grupării.
 
Ulterior, după ce persoanele cercetate deveneau proprietarii imobilelor, inclusiv prin mecanismul unor licitații organizate în cadrul executărilor silite, acestea ar fi fost vândute, unor cumpărători de bună-credință, ori succesiv între membrii grupului, pentru disimularea modului fraudulos de dobândire.
 
În același scop, anumiți membri ai grupării de criminalitate organizată și-ar fi pus la dispoziție conturile bancare în care ar fi fost transferate sumele de bani obținute din vânzarea imobilelor.
 
În urma perchezițiilor domiciliare efectuate în cursul zilei de ieri, 8 iulie, au fost descoperite și ridicate înscrisuri, dispozitive de stocare a datelor, precum și alte mijloace de probă.
 
Facem precizarea că, pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:
Inculpații din dosarul „Fabrica de moșteniri”, citați la Curtea de Apel Constanța! Iată de ce