Dispută aprinsă între două comune constănțene pentru aproape 300 de hectare de teren agricol — Comuna Mereni cere sistarea lucrărilor agricole efectuate de Bărăganu

Tribunalul Constanța a fost recent scena unei confruntări legale tensionate între două unități administrativ-teritoriale din județ: Comuna Mereni și Comuna Baraganu. Miza: aproape 300 de hectare de teren agricol situate în extravilanul disputat de cele două comune. Afacerea juridică a ajuns în faza de apel în cadrul Secției I Civile, după ce o cerere de ordonanță președințială formulată de autoritățile din Mereni a fost respinsă ca nefondată în primă instanță.

Potrivit datelor oficiale din dosarul cu nr. unic 501/118/2025, înregistrat la Tribunalul Constanța pe 3 februarie 2025 și ajuns la apel pe  9 iulie, Comuna Mereni și Consiliul Local Mereni au cerut, în regim de urgență, suspendarea tuturor lucrărilor agricole desfășurate de Comuna Baraganu și Consiliul Local al acesteia pe terenurile din parcelele A477, A478, A480, A486/1 și A486/2 — cu o suprafață totală de peste 284 de hectare.
 

Mereni invocă dreptul de proprietate intabulat

În cererea lor, reprezentanții Comunei Mereni susțin că terenurile în cauză sunt proprietatea lor legală, fiind intabulate în favoarea UAT Mereni în baza a cinci încheieri de carte funciară din 2022, ce vizează imobile cu suprafețe cuprinse între 165.297 mp și peste un milion de metri pătrați. Reclamanții afirmă că dreptul de proprietate le-a fost confirmat prin hotărâri judecătorești definitive, inclusiv Sentința Civilă nr. ###/2018 și Decizia Civilă nr. ###/2021, pronunțate în dosarul nr. ###/254/2014.

Mai mult, aceștia au notificat autoritățile din Baraganu să elibereze terenurile ocupate fără drept și, în lipsa unui răspuns favorabil, au sesizat instanța pentru a obține ordonanță președințială, care să suspende provizoriu orice activitate agricolă desfășurată pe acele terenuri.

Baraganu — fără întâmpinare, dar cu activitate pe teren

De cealaltă parte, autoritățile din Baraganu nu au depus întâmpinare, dar au susținut în fața instanței că terenurile nu sunt lucrate de primărie, ci de o societate comercială, în baza unui contract de arendă. Tribunalul a respins această apărare ca fiind neconvingătoare, constatând că, dacă terenurile sunt lucrate în baza unui astfel de contract, titularul — Comuna Baraganu — este totuși beneficiarul lucrărilor și, implicit, are calitate procesuală pasivă.
 

Tribunalul: Intabularea are doar efect de opozabilitate, nu constituie proprietate

Cu toate acestea, instanța de fond a constatat că, deși aparența dreptului este în favoarea reclamanților, nu se justifică măsura provizorie a suspendării lucrărilor agricole. Tribunalul a reținut că înscrierile din cartea funciară nu au efect constitutiv de drepturi, întrucât nu au fost finalizate lucrările de cadastru pentru UAT Mereni, iar acestea produc doar efect de opozabilitate față de terți, conform Legii nr. 71/2011.

Totodată, instanța a apreciat că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 997 Cod proc. civ., care reglementează ordonanța președințială — respectiv caracterul grabnic, vremelnic, lipsa prejudecății fondului cauzei și existența unei aparențe suficiente în drept.
 

Apelul, fixat pentru 13 august

Comuna Mereni a declarat două căi de atac în luna iunie, iar dosarul a fost înregistrat pe rolul instanței de apel. Următoarea ședință este programată pentru 13 august 2025, la ora 09:00, în fața completului V2 al Secției I Civile.

Această dispută juridică, cu rădăcini administrative și funciare vechi de peste două decenii, ridică serioase semne de întrebare legate de delimitarea teritorială, validarea hotărârilor județene contradictorii și lipsa unei soluționări clare la nivel de cadastru național.
 

Miza: fonduri și drepturi economice

În spatele argumentelor juridice, miza este una economică majoră: accesul la suprafețe agricole de mare valoare pentru subvenții APIA, redevențe de arendă și sprijin pentru crescătorii de animale. Mereni susține că terenurile sunt pășuni vitale pentru fermieri locali, iar Baraganu — prin lipsa reacției formale — pare să se bazeze pe o stare de fapt favorabilă, exploatând terenurile și evitând, până în prezent, o evacuare forțată.

Rămâne de văzut dacă instanța de apel va aprecia altfel temeinicia cererii de ordonanță președințială sau va menține decizia de respingere pronunțată în primă instanță, în așteptarea soluției pe fond în dosarul de revendicare nr. ####/118/2024, aflat tot pe rolul Tribunalului Constanța.

PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

 
Citește și:
La Tribunalul Constanța GSP Offshore, chemată în judecată în alte noi procese! Ce vizează acțiunile din instanță