Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
20:56 21 02 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Detalii neştiute până azi din extrădarea lui Radu Mazăre din Madagascar! De ce vrea să se întoarcă acolo

ro

09 Jan, 2020 00:00 1881 Marime text

Nemulţumit de aducerea în România, fostul primar al Constanţei, Radu Mazăre, a contestat modul în care a fost pus în aplicare mandatul de extrădare a sa. Mai exact, el le-a cerut judecătorilor bucureşteni să constate nulitatea măsurii de punere în executare a mandatului pentru pedeapsa cu închisoarea primită în Dosarul Retrocedărilor şi, în acest sens, să constate nulitatea procedurilor de extrădare.
 
Totodată, ca urmare a constatării acestor aspecte de către instanţa de judecată, Mazăre a cerut să fie pus în situaţia anterioară actelor respective, anume să fie trimis în Madagascar, fie în stare de libertate, fie prin transfer într-un penitenciar de acolo, pentru reiniţierea procedurii legale în vederea extrădării sale.
 
Cazul său a fost analizat de judecătorii Curţii de Apel Bucureşti şi respins, în decembrie 2019. Totuşi, fostul primar al Constanţei nu a renunţat la solicitările sale, astfel că a declarat recurs împotriva deciziei de respingere, dosarul urmând să fie analizat şi de judecătorii Curţii Supreme, la finele lunii în curs.
 
Detalii interesante ies la iveală în cazul extrădării fostului primar Radu Mazăre din Madagascar, în vederea executării pedepsei de nouă ani de detenţie la care a fost condamnat în urmă cu aproape un an de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Mazăre a formulat o contestaţie la executare împotriva procedurii de extrădare, solicitându-le judecătorilor bucureşteni să constate nulitatea acesteia şi a tuturor actelor ce au decurs din ea. Urmare a acestei constatări a nulităţii cerute de Mazăre, fostul primar a cerut să fie repus în situaţia anterioară extrădării, anume să ajungă înapoi în Madgascar, fie ca cetăţean liber, fie prin transfer într-o unitate de detenţie din Madagascar, unde ar urma să aştepte să fie refăcută procedura în vederea extrădării sale.
 

Autorităţile ar fi trebuit să refuze preluarea sa

 
Potrivit contestaţiei la executare formulate de Mazăre, document citat pe Indexul Jurisprudenţei Naţionale, pentru a-i convinge pe judecători să îi admită cererea de eliberare, fostul primar a susţinut, printre altele, că solicitarea sa pentru a obţine azil în Madagascar era de natură să împiedice extrădarea.
 
„Cu privire la calitatea sa de solicitant de azil, motiv de împiedicare a extrădării, contestatorul (n.r. Radu Mazăre) a arătat că, urmare a prezenţei pe lista persoanelor căutate din baza de date a Interpol, la data de 08.05.2019, a fost arestat provizoriu de către autorităţile judiciare din Madagascar, în vederea extrădării către România“, se arată în hotărârea Curţii de Apel Bucureşti, citată pe www.rolii.ro.
 
Mai departe, Mazăre a arătat că „se afla pe teritoriul statului Madagascar, încă din data de 27.12.2017, atât în calitate de rezident al statului Madagascar, având cartea de rezidenţă nr. xxxxxxxxxxxx, cât şi în calitate de solicitant de azil, fiind sub protecţia Înaltului Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite, aspect care rezultă din documentele anexate, din analiza cărora reiese că, în calitate de solicitant de azil, (...) era protejat împotriva oricărei răsturnări forţate într-o ţară în care se temea că va fi expus ameninţărilor împotriva vieţii sau libertăţii, atâta timp cât Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite nu statua în mod definitiv asupra cererii sale“.
 
Mai mult, a argumentat fostul primar al Constanţei, autorităţile române ar fi trebuit să refuze preluarea lui:
„Aşa cum a reieşit din documentele existente la dosarul de extrădare şi cum s-a comunicat şi în spaţiul public, cererea de extrădare şi documentele anexate au parvenit autorităţilor din Rep. Madagascar la data de 13.05.2019, în condiţiile în care prima autorizaţie emisă de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Tribunalul Antananarivo, pe care autorităţile din România au considerat-o document de admitere a extrădării, a fost emisă la data de 14.05.2019. Or, intervalul de timp de 24 de ore era, în mod evident, insuficient pentru a desfăşura o procedură judiciară pe două paliere jurisdicţionale (fond şi apel), aspect care trebuia să fie evident pentru autorităţile române“, a susţinut Mazăre prin avocaţii săi.
 
Aşa se face că, în opinia sa, statul român trebuia să refuze preluarea sa de la bun început: „În această situaţie, Ministerul Justiţiei, în primă fază şi, ulterior, judecătorii delegaţi, ar fi trebuit să refuze preluarea şi să solicite autorităţilor malgaşe parcurgerea procedurii legale“.
 

Ce au spus judecătorii

 
Pe de altă parte, judecătorii bucureşteni nu au împărtăşit punctul său de vedere, ci i-au respins contestaţia la executare. Pentru a pronunţa această soluţie, judecătorii au stabilit următoarele:
„În mod evident, instanţele române nu au competenţa de a verifica legalitatea demersurilor autorităţilor malgaşe în vederea extrădării contestatorului-condamnat, fiind aspecte care depăşesc aria lor de jurisdicţie. Din perspectiva autorităţilor române, procedura de extrădare a contestatorului-condamnat (...) reprezintă o extrădare activă, întrucât statul român a avut calitatea de stat solicitant, astfel încât verificarea condiţiilor legale pentru extrădare se realizează în cadrul procedurii prevăzute de art. 65 din Legea nr. 302/2004, republicată“.
 
Totodată, judecătorii au spus că: „După ce constată că sunt îndeplinite condiţiile în vederea solicitării extrădării, instanţele române nu au posibilitatea de a verifica în ce măsură autorităţile din statul solicitat au respectat propria legislaţie în materie de extrădare, un astfel de demers fiind lipsit de bază legală. În condiţiile în care autorităţile din statul solicitat au apreciat că sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de propria legislaţie pentru extrădarea persoanei condamnate în România, autorităţile române, prin organele competente, nu au aveau altceva de făcut decât să preia persoana solicitată de pe teritoriul statului străin. Practic, prin încheierea din data de 09.05.2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-a Penală în dosarul nr. XXXXXXXXXXX, instanţa română competentă a constatat că sunt îndeplinite condiţiile pentru a se solicita extrădarea contestatorului-condamnat (...) iar modalitatea în care statul malgaş a făcut aplicarea propriei legislaţii în materie de extrădare nu poate fi analizat de către instanţele române, cu atât mai puţin în procedura contestaţiei la executare“.
 

Cererea de azil

 
Legat de cererea de azil formulată de Mazăre în Madagascar, instanţa bucureşteană a stabilit următoarele:
„Curtea constată că se invocă inclusiv încălcarea prevederilor art. 19 alin. 1 lit. b din Legea nr. 302/2004, potrivit cărora nu pot fi extrădaţi din România solicitanţii de azil, beneficiarii statutului de refugiat sau ai protecţiei subsidiare în România, în cazurile în care extrădarea ar avea loc în ţara de origine sau în orice alt stat în care viaţa ori libertatea acestora ar fi pusă în pericol sau în care ar fi supuşi la tortură, tratamente inumane şi degradante. Cum lesne poate fi observat, nici acest text de lege nu este aplicabil în prezenta cauză, ci în procedura extrădării pasive, atunci când statul român este stat solicitat, iar nu când are calitatea de stat solicitant“.
 
Au mai arătat judecătorii că, „prin urmare, dacă raţionamentul contestatorului-condamnat ar fi valabil, ar însemna că statul român ar fi trebuit să refuze preluarea sa din Republica Madagascar, pe motiv că acelaşi stat român i-ar putea pune viaţa ori libertatea în pericol sau l-ar supune la tortură, tratamente inumane şi degradante, ceea ce cu siguranţă este lipsit de sens. Doar statul malgaş putea să refuze extrădarea pentru aceste motive, în măsura în care autorităţile acestui stat apreciau că în România contestatorul-condamnat ar fi putut fi supus unor asemenea riscuri, lucru care însă nu s-a întâmplat. Este lesne de înţeles că autorităţile statului român nu puteau cenzura decizia autorităţilor malgaşe în acest sens“.
În întreg aceste context, contestaţia formulată de Mazăre a fost respinsă, aşa cum am precizat anterior. Dat fiind recursul declarat de acesta împotriva deciziei de respingere, cazul se va relua la Curtea Supremă, la finalul acestei luni.
 
Citeşte şi:
 
Radu Mazăre a cerut azi judecătorilor să fie eliberat. Când se va anunţa decizia

Radu Mazăre - mişcarea la care nu se aştepta nimeni! Ce a făcut fostul primar al Constanţei ieri, la Curtea de Apel Bucureşti


 

Ti-a placut articolul?

Comentarii