Curtea de Apel Constanța - bilanțul anului trecut. Constatările judecătorului Marius Cristian Epure, președintele instanței

„Eficient“, „rezonabil“, „satisfăcător“ – acestea sunt cuvintele folosite de judecătorul Marius Cristian Epure, președintele Curții de Apel Constanța, pentru a descrie activitatea instanței, precum și a instituțiilor din subordine, în anul ce tocmai s-a încheiat. Raportul de activitate pentru anul 2019 la Curtea de Apel și instanțele judecătorești aflate în raza sa de competență a fost aprobat în cadrul Adunării Generale a judecătorilor ce a avut loc la finele săptămânii trecute.


Astfel, activitatea desfășurată la nivelul Curții de Apel și la nivelul instanțelor arondate este una satisfăcătoare, după cum se poate desprinde din concluziile raportului, însușit de judecătorul Marius Cristian Epure.


În ce privește încărcătura dosarelor, Curtea de Apel se situează peste media națională pe schema de judecători, „chiar dacă sub aspectul numărului de judecători din schemă situația este diferită, instanța având o schemă mai redusă decât alte curți de apel cu volum mai mic de activitate“.

Grad ineficient

Legat de indicii de eficiență și operativitate pentru instanță, „instanța este caracterizată de indicatorul eficient“, se arată în concluziile Bilanțului pentru anul 2019. Capitolul unde se înregistrează deficiențe este reprezentat de timpul de redactare a hotărârilor pronunțate. Astfel, potrivit documentului, din cele 6.207 dosare soluționate, în cazul a 2.942 de dosare hotărârile au fost redactate peste termen, media depășirii în zile a termenului legal de redactare fiind de circa 70 de zile. „Acest fapt a determinat încadrarea instanței în gradul ineficient, conform extrasului din aplicație, față de gradul satisfăcător în anul 2018“, se arată în Raportul oficial.


În ce privește indicatorii de atacabilitate și de desființare a hotărârilor judecătorești pronunțate de judecătorii dobrogeni, aceștia au, potrivit președintelui Curții de Apel Constanța, valori rezonabile, „ce nu necesită o analiză retrospectivă specială“.


Iar termenul „rezonabil“ este folosit pentru a descrie și nivelul de funcționalitate judiciară a instanței, asigurat de încadrarea în schema de personal. Nici situația sancțiunilor disciplinare aplicate în cursul anului 2019 nu necesită aprofundare. Conform președintelui instanței, aceasta „nu prezintă indicatori cantitativi care să necesite o abordare analitică suplimentară, iar în ce privește sancțiunile penale în anul anterior, acestea nu au existat“.
Preluarea finanțelor instanțelor de către CSM
„Pentru îmbunătățirea activității instanței consider că abordarea prospectivă trebuie să se fondeze pe selectarea măsurilor cu impact consistent și cu puternic caracter determinant pozitiv“, susține președintele Marius Cristian Epure în concluziile raportului. În acest sens, acesta enumeră în continuare „susținerea preluării administrării asigurării financiare a instanțelor, din competența Ministrului Justiției, de către garantul constituțional al independenței justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, certitudinea financiară și alocările constante și adecvate fiind înglobate în garanțiile de independență, atât a instanțelor ca furnizoare a unui serviciu public, dar și a judecătorilor, potrivit statutului constituțional“.
Totodată, printre aceste măsuri amintite de conducere se numără și „revizuirea cadrului normativ legal și de nivel infralegal privitor la organizarea și funcționarea instanțelor judecătorești și la statutul judecătorului“, dar și „continuarea activității manageriale de revizuire a regulilor interne cu caracter organizatoric și funcțional, cu respectarea competențelor atribuite prin lege și regulament fiecărei autoritate judiciară sau funcție publică implicată în această activitate“.
 

Abordare proactivă orientată spre transparență

Președintele Curții de Apel susține că, pentru îmbunătățirea activității instanței, este importantă și „focalizarea prioritară asupra respectării legislației incidente, atât în cadrul proceselor judiciare, cât mai ales în activitatea de organizare judiciară de management al instanțelor, de management economico-financiar“.


Nu în ultimul rând, președintele Curții face referire și la „respectarea principiilor fundamentale de nivel constituțional, în referire specială la independența justiției și a judecătorilor și respectarea drepturilor fundamentale înscrise în Constituție și în tratate internaționale ratificate de România în condițiile art. 20 din Constituția României“.


În final, conducerea instanței vorbește despre „o abordare proactivă orientată spre transparență și spre beneficiarul final al actului de justiție“, despre „relații interinstituționale corecte“, dar și despre „utilizarea activă, cu tenacitate și pregătire adecvată a mecanismelor legale și instituționale de alocare a resurselor umane și materiale către instanță“.


Citește și:


Curtea de Apel Constanța va susține preluarea finanțelor instanțelor de către CSM