Club Caffe Night Shift SRL obține în primă instanță anularea sechestrului impus de ANAF Constanța. Decizia, atacată cu recurs

Administrația Finanțelor Publice Constanța a declarat recurs împotriva hotărârii pronunțate de Tribunalul Constanța la data de 18 noiembrie 2025, prin care instanța a admis cererea Club Caffe Night Shift SRL de anulare a Deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii nr. 12140/15.09.2025.

„Solutia pe scurt: Respinge excepţia lipsei de interes şi excepţia lipsei de obiect invocate de pârâtă prin întâmpinare, ca neîntemeiate.  Admite cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost precizată, formulată de reclamanta Club Caffe Night Shift S.R.L. în contradictoriu cu pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi. Anulează decizia de instituire a măsurilor asigurătorii nr. 12140 din data de 15.09.2025. Executorie de drept. Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 3.050 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în taxa judiciară de timbru în cuantum de 50 lei şi onorariul de avocat în cuantum de 3.000 lei. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de recurs se va depune la Tribunalul Constanţa. Pronun?ată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, astăzi, 18.11.2025.

Document: Hotarâre  1176/2025  18.11.2025”, se mai arată în soluția pe scurt.

„Prin motivarea cererii, reclamanta a arătat în esenţă că la data de 19.09.2025, a fost comunicată, prin serviciul poştal, Decizia de instituire a măsurilor asiguratorii nr.12140 emisă la data de 15.09.2025, pentru suma de 39.551 lei. În cuprinsul acesteia se menţionează faptul că s-a procedat la instituirea măsurilor asiguratorii întrucât “s-a constatat” că ar exista: pericolul sustragerii, ascunderii sau risipirii patrimoniului societăţii, periclitând sau îngreunând, în acest fel, în mod considerabil colectarea. S-a mai menţionat în cuprinsul deciziei contestate faptul că măsurile asiguratorii au fost instituite ca urmare a existenţei Deciziei de impunere privind obligaţiile fiscale nr.9019/12.09.2025, nicidecum a existenţei cazului excepţional şi a pericolului iminent, concret, condiţii prevăzute expres de textul de lege incident în situaţia în care se dispun astfel de măsuri.

A arătat reclamanta că, la data întocmirii procesului verbal de sechestru, respectiv la data de 15.09.2025, bunurile mobile nu mai erau în proprietatea societăţii, acestea făcând obiectul Contractului de vânzare cumpărare nr. 1/(...) 2025, care a fost întocmit în baza Antecontractului de vânzare cumpărare nr.1/(...) 2024, cumpărătorul efectuând plăţi lunar, începând cu data de 10.01.2024 pentru achitarea preţului bunurilor cumpărate. Aşadar, executorul fiscal nu a depus diligențele necesare, anterior instituirii sechestrului asupra bunurilor mobile, aşa cum sunt prevederile exprese ale alin.(1) şi (6) art.238 din Codul de procedura fiscală şi nu a verificat faptul că bunurile sechestrate nu sunt proprietatea societăţii debitoare încă din data de 01.07.2025 când a operat transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile, deci dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile, la data stabilirii creanţei în sarcina societăţii (02.09.2025) cât şi la data emiterii Deciziei de instituire a măsurilor asiguratorii nr.12140/15.09.2025, aparținea altei persoane şi nu societăţii debitoare.

Situaţia de fapt rezultă, fără dubiu, din cuprinsul Contractului de vânzare cumpărare cât şi din evidenţa contabilă a societăţii în care sunt înregistrate plăţile efectuate de către cumpărător pentru bunurile mobile identificate. Acest aspect demonstrează cu prisosință că executorul fiscal a instituit sechestrul asupra unor bunuri fără a verifica, în prealabil, dacă bunurile aparţin societăţii, întrucât, aşa cum s-a arătat anterior, a operat transferul dreptului de proprietate, acestea au intrat în patrimoniul cumpărătorului, fiind în proprietatea şi posesia acestuia, context în care Decizia de instituire a măsurilor asiguratorii nr.12140/15.09.2025 a fost întocmită abuziv şi nelegal.”